Strategia si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii si ...

iodiversităţii, utilizarea durabilă a componentelor
sale şi împărţirea echitabilă a beneficiilor rezultate
din exploatarea resurselor genetice.
2. Abordarea ecosistemică. Biodiversitatea trebuie
privită în toată complexitatea ei, incluzând toate
procesele şi funcţiile esenţiale ale ecosistemelor,
interacţiunile dintre organisme şi mediul lor de
viaţă şi diversitatea etno-culturală. Din această
perspectivă cea mai eficientă cale de a promova
conservarea, utilizarea durabilă şi echitabilă a resurselor
biodiversităţii este aceea a managementului
integrat al acestora.
3. Prioritizarea biodiversităţii. Biodiversitatea trebuie
să fie integrată în toate politicile sectoriale
- planificarea exploatării resurselor naturale, exploatarea
pădurilor, planificarea dezvoltării agricole
şi rurale.
Aşa cum rezidă din politicile stabilite la nivel internaţional
şi naţional, conservarea biodiversităţii nu se
face într-un context abstract, ci este strâns legată de
procesele de dezvoltare a sistemelor socio-economice
umane. Incapacitatea rezolvării problemelor de dezvoltare
socio-economică face imposibilă aplicarea oricăror
măsuri strict conservative, făcându-le aproape inutile.
De aceea, orice tip de acţiune ce vizează conservarea
biodiversităţii trebuie integrată într-un context strategic
pe termen mediu şi lung, care să fundamenteze
toate deciziile administrative. Deoarece termenul de
biodiversitate în sens larg include şi diversitatea etnoculturală,
omul fiind o specie ce are dreptul şi obligaţia
de a se integra în sistemele ecologice pe care
le domină sau de care depinde, strategiile şi politicile
din domeniul conservării biodiversităţii se construiesc
prin implicarea tuturor factorilor interesaţi, dar corect
informaţi şi conştientizaţi.
De aceea, această Strategie pe termen mediu (2011-
2020), stabileşte următoarele obiective strategice
generale:
1. Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată
de resursele genetice, specii, ecosisteme
şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate
până în 2020.
2. Integrarea politicilor privind conservarea biodiversităţii
în toate politicile sectoriale până în 2020.
3. Promovarea cunoştinţelor, practicilor şi metodelor
inovatoare tradiţionale şi a tehnologiilor curate ca
măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii
ca suport al dezvoltării durabile până în 2020.
4. Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul
biodiversităţii până în 2020.
Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea
biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor
sale urmare a analizei contextului general de la nivel
naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii,
pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi
pentru împărţirea echitabilă a beneficiilor utilizării resurselor
genetice, au fost stabilite următoarele obiective
specifice:
1. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general şi
asigurarea resurselor financiare;
2. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient
al celor trei categorii de arii naturale protejate ce
se suprapun în zona Munţilor Măcinului;
3. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii
biologice prin stimularea activităţilor cu impact
negativ nesemnificativ asupra mediului;
4. Conservarea ex-situ;
5. Controlul speciilor invazive ;
6. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor
şi inovaţiilor tradiţionale;
7. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului.
79