Strategia si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii si ...

ă (şi la Isaccea) „azil confesional” în care, alături de
religie, se preda şi Coranul. Închise în timpul primului
război mondial, şcolile îşi reiau activitatea în anul şcolar
1917 (ianuarie-iunie). După reluarea cursurilor din
1917 populaţia musulmană a trebuit să intre în noul
ritm de şcolarizare, fiind urmărite atent şi integrate
toate fetele musulmane de vârstă şcolară.
Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru infrastructura
din educaţie a localităţii Isaccea în anul
şcolar 2010 - 2011 este următoarea:
Denumirea Unităţii de
Învăţământ
Nr. Elevi
Nr. Clase
Nr. Preşcolari
Nr. Grupe
Autorizaţie
sanitară de
funcţionare
Nr. de posturi
care deservesc
reţeaua şcolară
2010 -2011
Din care:
Didactice
Didactice
auxiliare
Nedidactice
GRUP ŞCOLAR
“CONSTANTIN
BRĂTESCU” ISACCEA
803 33 131 6 DA 102 72 6 24
Grupul Şcolar „C. Brătescu” din Isaccea dispune astăzi
de 3 laboratoare (chimie, fizică, biologie), 2 cabinete
(religie, informatică), 1 cabinet multifuncţional (limbi
străine, muzică), o bibliotecă, 3 ateliere (lăcătuşerie,
croitorie) pentru instruire practică, o cantină cu o capacitate
100 persoane, un internat cu 50 locuri.
Specializările oferite de unitatea de învăţământ din
Isaccea şi promovabilitatea la BAC în anul 2010, au fost:
Specializare
Forma de
învăţământ
Media pe
liceu
Promovabilitate
Numar note
de 10
Filologie Zi 2.96 0.00% 0
Matematică-
Informatică
Zi 0.46 3.70% 0
Ştiinte Sociale Frecvenţă redusă 5.23 60.56% 0
Ocupaţii
Cele mai dezvoltate domenii ale oraşului Isaccea sunt:
piscicultura, industria textilă, exploatarea carierelor
de piatră, prelucrarea lemnului, agricultura.
Ca element de noutate şi originalitate în afaceri, la Isaccea
funcţionează prima staţie de reproducere in vitro
a sturionilor, mii de exemplare fiind deja eliberate în
Dunăre prin programe finanţate de stat.
Potrivit datelor CJT, un aspect important în sectorul
economic în oraşul Isaccea îl reprezintă proprietatea
privată asupra proprietăţii de stat: Transelectrica şi
Transgaz, investitori pe termen lung pentru oraş.
În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT,
forţa de muncă din localitate este ocupată în următoarele
domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (62
persoane), industrie (160 persoane), industria extractivă
(22), industria prelucrătoare (88), producţia şi furnizarea
de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat (26 persoane), distribuţia apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontami-
50