Strategia si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii si ...

edusă dar care au fost observaţi pe partea vestică
a PNMM;
• organizații neguvernmentale de tineret (ex. Cercetaşii
României) care vin în mod organizat în cadrul
unor tabere specifice (zona Luncaviţa-Cetăţuia);
• grupuri organizate de 20-40 de persoane, care solicită
ghid din partea Administratiei PNMM şi care
stau în zonă în medie o zi (Culmea Pricopanului,
zona Greci);
• cicloturiști (grupuri mici de până la 10 persoane)
care vin pe traseele care traversează Parcul,
fiind observaţi pe traseele din zona Cetăţuia,
Greci, Cerna;
• căţărători, cu preponderenţă membrii ai Clubului
Alpin Galaţi, căţărători care au utilizat în mod
tradiţional zona pentru deschiderea unor trasee
de căţărare în granit (rocă rară în România pentru
acest tip de sport) şi care vin în zonele Culmea Pricopanului,
cariera din Ţuţuiatu, canionul Cheiu din
zona Cozluk;
• familii cu rulote şi autoturisme personale care au
fost observate în zona de vest a Munţilor Măcin,
având o medie de şedere în zonă de 2 zile;
În ceea ce priveşte numărul vizitatorilor şi turistilor, în
urma unei estimări pur empirice pe baza observaţiilor
din teren a agenţilor de teren (în lipsa unui sistem de
monitorizare a circulaţiei turistice) se estimează un
număr de 4.000-5.000 de zile/turişti pe an, majoritatea
fiind români şi din zonele din apropierea PNMM (comunităţi
locale sau Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa).
Durata sejurului în medie este de o zi. Serviciile din
zona Parcului sunt folosite sporadic de către vizitatori
şi turişti sunt: procurare de alimente din magazinele
din localităţile învecinate, vin (Alcovin), prăjituri Greci
(Angelo). Din această cauză impactul economic actual
este minim.
Tipuri de turism practicate în prezent:
• echitaţie/turism ecvestru – centrul de echitaţie
este situat în vecinătatea comunei Cerna. Centrul
dispune de 6 cai rasa arab şi oferă program de călărie
de agrement, pe trasee cu durate de 1 – 6 ore ce
parcurg podgoriile, pădurile din parc şi vecinătatea
lui, înălţimile şi crestele Munţilor Măcin.
• cicloturism – pe traseele stabilite şi marcate de
Administraţia Parcului. De asemeni, alte drumuri
(principale şi secundare) din zonă sunt folosite ocazional
pentru cicloturism.
• drumeţie - PN Muntii Măcin, trasee stabilite, marcate
şi întreţinute de Administraţia Parcului. Poteca
tematică în apropierea localităţii Greci.
• birdwatching - în zona Culmea Pricopanului, Cerna
sau canionul Cheiu din zona Cozluk.
• pescuit – volum relativ mare de turişti proveniţi în
special din Brăila şi Galaţi, mai ales în weekend dar
şi după-amiaza în zilele săptămânii. Principalele
zone vizitate sunt malul drept al Braţului Măcin,
de-a lungul DN22 (E87) între localităţile Smârdan
şi Măcin, şi braţul drept al Dunării, de-a lungul
drumului aflat pe digul ridicat de-a lungul Dunării
între localităţile I.C. Brătianu şi Isaccea, lacurile -
proprietate privată - Jijila (DN22E intre localităţile
Garvăn şi I.C.Brătianu), Crapina (DN22, în dreptul
localităţii Revărsarea), Turcoaia (nord de comuna
Turcoaia), Horia (crescătorie de sturioni, lângă localitatea
Horia).
• turism cultural/religios - număr important de turişti
la Mănăstirle Cocoş, Celic Dere şi Saon. Grupuri
relativ mari (10 – 50 pers.) în „pelerinaj”, folosesc
în general infrastructura de cazare şi masă din Tulcea
– există locuri de cazare şi la Man. Cocoş, dar şi
la basilica paleocreştină Niculiţel şi alte mănăstiri
mai mici din zona studiată. Avantaj: există posibilitatea
practicării în tot timpul anului.
• turism viticol - incipient, dar cu eforturi şi posibilităţi
de dezvoltare, casa de vinuri Alcovin în oraşul
Măcin. Factorii implicaţi au în vedere extinderea
ofertei turistice prin crearea de programe com-
31