Strategia si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii si ...
Strategia si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii si ... Strategia si planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii si ...
Cuprins 1. CADRUL NATURAL ..................................................................... 3 2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ................................................ 12 MUNŢII MĂCINULUI - CONTEXT GENERAL 3. DEZVOLTARE ŞI COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ÎN MUNŢII MĂCINULUI..... 22 4. DEZVOLTAREA COMUNITARĂ, A INFRASTRUCTURII DE BAZĂ ŞI RESURSELOR UMANE LA NIVELUL CELOR 18 LOCALITĂŢI DIN ZONA MUNŢILOR MĂCINULUI....................................................... 34 5. ANALIZA SWOT........................................................................ 70 6. VIZIUNEA STRATEGICĂ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A MUNŢILOR MĂCINULUI............................................... 76 7. PLANUL DE ACŢIUNE 2011 – 2020................................................. 80 8. SURSE ŞI MECANISME DE FINANŢARE.............................................. 92 2
CADRUL NATURAL Localizare Munţii Măcinului reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârşitul Paleozoicului. Ei ocupă colţul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400m şi se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galaţi. Spre sud-est sunt separaţi de Podişul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carpelit. La vest sunt flancaţi de Ostrovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est ei depăşesc valea largă a Taiţei şi ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coşlugea şi Boclugea. Această delimitare morfologică corespunde şi cu linia de încălecare tectonică (falia inversă) Luncaviţa-Consul, care-i separă de Dealurile Niculiţel. Un alt punct de separaţie între aceste unităţi este Pasul Teilor, care se află între bazinele Taiţei şi Luncaviţei. Având în ansamblu forma unui triunghi ascutit, se desfăşoară pe direcţia NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce în ce mai numeroase şi mai fragmentate în partea de S-SV, având o culme principală, începând în pintenul Bugeacului şi până în Dealul Carpelit. Acest lanţ muntos principal culmineaza ca inaltime în vârful Tutuiatu (467m). În prelungirea acestuia spre nord vest se află vârful Pietrosul Mare(426 m) şi culmea Pietrosu, după care înălţimile scad treptat, ajungând la 100-170 m în apropiere de localitatea Văcăreni, iar în pintenul Bugeacului, la 95 m. Spre SE de vârful Ţuţuiatu, culmea principală a Munţilor Măcin se continuă printr-o serie de culmi deluroase. Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 m) şi masivul Megina (285 m), ce se indreaptă convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri ascuţite) şi masivul Megina închid deprsiunea longitudinală Greci, drenată de doua văi, largi, Dumbravei şi Plopilor, ce se prelungeşte spre NE, cu partea superioară a depresiunii Cernei. Spre nord-vest, culmea Pricopanului se prelungeşte prin Dealul Sararica, dar cu înălţimi mai mici. Tot spre vest, urmează a doua culme secumdară, paralelă cu cele precedente, formată din mai multe masive cu caracter insular, în care se deosebesc dealurile Orliga (117m), Carcaliu (95 m), Piatra Râioasă (112 m), Priopcea (409 m) şi Mircea Vodă (206 m). Ultimele înălţimi, care se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341m) şi Piatra Roşie, apoi Dealurile Bujoarele (380m). Pe latura estică a Munţilor Măcin, până la Valea Lozovei, apar numai doua culmi paralele, prima formata din Dealul Coşlugea (336 m) şi a doua din dealurile Pârlita şi Boclugea (393 m). În NE se află Depresiunea Tăiţei superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungeşte în depresinea Luncaviţei. În cuprinsul depresiunii Tăiţei superioare sunt terenuri bune pentru culturi şi păşuni. Geologie Munţii Măcinului formează o „insulă” de roci metamorfice şi eruptive ce se ridică desupra depozitelor leoss– oide pe platouri şi materii aluvionare, situaţi pe cea mai veche formaţiune geologică din România, rest al cutărilor hercinico-kimerice. Rocile semnificative sunt: graniţe gnaisice în S şi E, calcare cristaline în S-E, roci metamorfice şi eruptive în N, depozite leossoide pe platouri şi altitudini mici. Prezente sunt formaţiunile de Carapelit compuse din conglomerate, gresii, şisturi detritice. Geomorfologie Munţii Măcinului reprezintă un mare anticlinoriu, cu strate puternic cutate şi faliate şi străbătute de lacolite granitice. Cu toate că sunt munţi de altitudine relativ joasă, 7 şi 467 m (Vf. Ţuţuiatul), aceştia au un relief pronunţat alpin, mai ales în zona graniţelor. Relieful este inegal în partea vestică, sud-vestică, partea centrală şi are un 3
- Page 1: STRATEGIA ȘI PLANUL DE ACȚIUNE PE
- Page 5 and 6: Astfel, în etajul silvostepei, sun
- Page 7 and 8: Din punct de vedere cantitativ dist
- Page 9 and 10: Datele din literatură indică şi
- Page 11 and 12: Nr. Denumire ştiinţifică Denumir
- Page 13 and 14: ea ariilor de protecţie specială
- Page 15 and 16: Speciile de mamifere prevazute în
- Page 17 and 18: Cod Specie Populaţie Rezidentă Re
- Page 19 and 20: Nr. Denumire ştiinţifică Denumir
- Page 21 and 22: Legenda: BD - “Wild Birds Directi
- Page 23 and 24: Nr. Companie Nume perimetru Mineral
- Page 25 and 26: Nr. Localitate 6 Măcin 7 Isaccea 8
- Page 27 and 28: Agricultura În Munţii Măcinului
- Page 29 and 30: Pentru această măsură sunt eligi
- Page 31 and 32: edusă dar care au fost observaţi
- Page 33 and 34: Fig. 13 Modul de utilizare al teren
- Page 35 and 36: Manifestări culturale Nu există f
- Page 37 and 38: Instituţii de cultură La Cerna es
- Page 39 and 40: FRECĂŢEI (Frikatek) În componen
- Page 41 and 42: GRECI Obiceiuri şi tradiţii local
- Page 43 and 44: HAMCEARCA (rus. olărie, cărămid
- Page 45 and 46: HORIA (Ortachioi - “satul din mij
- Page 47 and 48: I.C. BRĂTIANU Obiceiurile şi trad
- Page 49 and 50: prezent, la Casa de Cultură îşi
- Page 51 and 52: nare (19 persoane), construcţii (1
Cuprins<br />
1. CADRUL NATURAL ..................................................................... 3<br />
2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ................................................ 12<br />
MUNŢII MĂCINULUI - CONTEXT GENERAL<br />
3. DEZVOLTARE ŞI COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ÎN MUNŢII MĂCINULUI..... 22<br />
4. DEZVOLTAREA COMUNITARĂ, A INFRASTRUCTURII DE BAZĂ<br />
ŞI RESURSELOR UMANE LA NIVELUL CELOR 18 LOCALITĂŢI DIN<br />
ZONA MUNŢILOR MĂCINULUI....................................................... 34<br />
5. ANALIZA SWOT........................................................................ 70<br />
6. VIZIUNEA STRATEGICĂ PRIVIND DEZVOLTAREA<br />
DURABILĂ A MUNŢILOR MĂCINULUI............................................... 76<br />
7. PLANUL DE ACŢIUNE 2011 – 2020................................................. 80<br />
8. SURSE ŞI MECANISME DE FINANŢARE.............................................. 92<br />
2
Change language