documentul PDF

Ştef Viorel 306 kg 7 kg
Căta Sabin 220 kg 5 kg
Moţ Gaşpar 300 kg 6 kg
Tomescu Gheorghe 299 kg 6 kg
Doda Ioan 320 kg 7 kg
Morar Simion 300 kg 6 kg Achitat
Lazăr Miron 400 kg 8 kg Achitat
Neamţ Augustin 145 kg 3 kg
Nicoară Veronica 445 kg 9 kg
Amzulescu Ion 150 kg 3 kg
Moţ Iosif 390 kg 8 kg Achitat
Popa Maria 137 kg 3 kg
Într-o situaţie privind categoriile de populaţie din satele comunei Brănişca
preponderenţa o au ţăranii săraci şi mijlocaşi. În localitatea Brănişca, din totalul de 261
familii, existente în 1957, 216 reprezentau ţărani săraci, 45 mijlocaşi iar la categoria
chiaburi nu apare înregistrat nimeni 306 . La Boz din 228 familii, 175 erau săraci, 52 mijlocaşi
şi 1 chiaburi 307 . În satul Târnăviţa din 152 familii, 116 erau săraci, 35 mijlocaşi şi 1
chiabur 308 . La Târnava cele 141 familii erau împărţite în 112 săraci, 29 mijlocaşi, fără
chiaburi 309 .
Pentru impulsionarea ritmului intrării în întovărăşire, semestrial şi în cazuri urgente,
trimestrial se făceau şedinţe la nivelul Comitetului Executiv al Sfatului Popular al comunei
Brănişca, în care se analiza stadiul înscrierii şi se luau noi măsuri pentru grăbirea acestui
proces. La 30 iunie 1957 se dezbate „Raportul asupra muncii depuse în problema
transformării agriculturii”.
Preşedintele Comitetului executiv prezintă noile sarcini care revin în urma celui de al
IV-lea Congres al PMR şi a Plenarei din 27-29 decembrie 1956, care arată drumul ţărănimii
muncitoare că „singurul drum pe care trebuie să-l parcurgă întreaga ţărănime este calea
colectivizării agriculturii” 310 . Trecând la situaţia concretă din comuna Brănişca, în raport se
precizează că „în Brănişca în 1957 trebuie să intre un număr de 81 familii cu o suprafaţă de
186 ha” 311 . Pentru a cunoaşte ritmul de colectivizare raportăm că:
- „În satul Brănişca până la 30 iunie trebuiau să intre 10 familii cu 24 ha;
- În satul Bicău 5 familii cu 10 ha;
- În satul Boz 12 familii cu 31 ha;
306 Ibidem.
307 Ibidem.
308 Ibidem.
309 Ibidem.
310 Ibidem,
311 Ibidem.
90