documentul PDF

Pierderea războiului de către Puterile Centrale a deschis calea eliberării românilor din
Transilvania şi realizarea visului lor de veacuri, Unirea cu Patria mamă. Înfrângerile
catastrofale de pe câmpurile de luptă au dus la prăbuşirea monarhiei dualiste. În noaptea de
31 octombrie - 1 noiembrie s-a declanşat revoluţia, care a cuprins toate provinciile
imperiului. În oraşele şi comunele mai mari ale judeţului Hunedoara s-au format Consilii şi
Gărzi Naţionale Române care vor prelua puterea şi vor menţine liniştea şi ordinea în aceste
momente de grea cumpănă.
Primul Consiliu Naţional Român din judeţul Hunedoara s-a format la Ilia şi era alcătuit
din 13 membrii 174 . Apoi se înfiinţează Consilii şi Gărzi Naţionale Române în majoritatea
localităţilor judeţului Hunedoara, deci şi ale comunei Brănişca.
În Pretura plasei Ilia un număr de 81 de persoane au îndeplinit funcţii de preşedinţi ale
Consiliilor Naţionale Române sau comandanţi ai Gărzilor Naţionale Române 175 . Conform
unui tablou întocmit de către Pretura plasei Ilia, în anul 1931, din localităţile comunei
Brănişca s-au evidenţiat în evenimentele din 1918-1919 următorii 176 :
Numele şi
prenumele
Ocupaţia
Comuna
Calitatea în care
au servit
Bâc Adam agricultor Furcşoara Comandant
Popa Loghin " Căbeşti Comandant
Lazăr Rusalin " Bărăştii Iliei Comandant
Rus Nicolae " Gialacuta Comandant
Lazăr Iosif " Brănişca Comandant
Ursa Lazăr " Boz Comandant
Sav Iosif " Târnăviţa Comandant
Conform tabelului prezentat mai sus în 7 din cele 8 sate ale comunei Brănişca s-au
înfiinţat Gărzi Naţionale Române, în funcţia de comandanţi fiind aleşi unii din cei mai
destoinici gospodari şi care dispuneau de o pregătire militară. Majoritatea comandanţilor
aleşi au fost mobilizaţi în armata austro-ungară şi la dezmembrarea ei au revenit în
localităţile lor cu armamentul din dotare. Gărzile Naţionale Române din localităţile
comunei Brănişca mai erau aprovizionate cu arme şi muniţie de la Garda din Ilia şi Deva.
Ca semn distinctiv gardiştii purtau o panglică tricoloră la braţul stâng cu inscripţia:
„Garda naţională Română”. Gardistul simplu primea o soldă de 20 coroane, iar ofiţerii de
30 coroane pe zi. Alimentarea era asigurată de comună sau sat. Garda era încartiruită în
casa comunală, în alt edificiu public sau chiar în locuinţe particulare.
Un număr important de bărbaţi din satele comunei Brănişca au luptat pentru idealul
naţional, unirea Transilvaniei cu România. Ei au luptat ca voluntari în armata română sau
ca membri în Legiunile române din Italia, Franţa sau Rusia. La 25 noiembrie 1930, Pretura
plasei Ilia înainta prefecturii judeţului Hunedoara un tabel în care sunt înscrişi şi luptătorii
voluntari în armata română sau membri ai legiunilor din Italia, Franţa sau Rusia. Între
aceştia s-au numărat şi luptători din comuna Brănişca:
174 Ion Clopoţel, Revoluţia din 11918 şi Unirea Ardealului cu România, Cluj, 1926, p. 64.
175 DJHAN, Fond Prefectura judeţului Hunedoara, Dosar 102/1931, f. 21-22.
176 Ibidem.
52