documentul PDF

În trecut, invitaţia le nuntă se făcea doar verbal, fiind suficientă doar poftirea făcută de
către vornic. În zilele noastre se obişnuieşte şi înmânarea de invitaţii tipărite la tipografie,
pe lângă chemarea verbală.
3.a. Drumul alaiului de nuntă
În ziua nunţii, pe la orele 13, persoanele apropiate mirelui, nuntaşi, se strâng acasă la
mire şi împreună cu acesta, conduşi de vornic pleacă „după nănaşi”.
Convoiul este însoţit pe drum de către muzica „tocmită” de către mire.
După ce au fost cinstiţi cu mâncare şi băutură de către naşi, nuntaşii, în frunte cu
mirele şi muzica, însoţiţi de naşi pleacă „după mireasă”. Ajunşi la casa miresei, vornicul
se adresează părinţilor acesteia.
Vorbele de la nuntă preluate de la vornicul din Boz, Gaşpar Petru
„Al nostru tânăr împărat
De azi dimineaţă s-a sculat,
Şi cu haine noi s-a îmbrăcat.
Şi pe la răsărit de soare
A plecat la vânătoare.
A vânat în ţara de sus, dinspre apus
Până când juncanii au stătut
Şi potcoavele le-au pierdut.
Atunci ne-am lăsat mai jos
Pe un deal frumos.
Am dat de urmă de căprioară
Să-i fie împăratului nostru soţioară.
Au venit alţi vânători
Mai mult cunoscători.
Au dat de urmă de zână
Să-i fie împăratului nostru cunună.
Iar naşul cel mare,
Cu grija-n spinare,
Călare pe doi cai
Ca pe doi Ducipali
Când aici privi
O floricică frumoasă zări.
Văzând că nu-nfloreşte,
Nu rodeşte
Şi nici locul nu-i prieşte,
Ne-a trimis pe noi, şase limpani
Călări pe şase juncani,
Cu târnăcoape de argint,
Să scoatem floricica din pământ,
S-o scoatem cu rădăcină,
S-o ducem la-mpăratul nostru în grădină.
Acolo să-nflorească, să rodească
Şi mirii, la mulţi ani să trăiască!”
Miresei îi sunt adresate cuvintele:
„Să trăieşti, jupâneasă mireasă!
În viaţă să fii sănătoasă!
Ca primăvara vestitoare
Cu flori mirositoare,
Ca toamna bogată
De oameni lăudată!”
În trecut, mireasa se îmbrăca într-o rochie de culoare mai deschisă, având pe cap o
cunună de flori naturale. După primul război mondial miresele s-au îmbrăcat în rochie albă,
scurtă şi cu cunună pe cap. La Boz, începând cu nunta lui Ghiura Viorel cu Elena (1955),
miresele s-au îmbrăcat cu rochii albe, lungi, voal şi coroniţe albe.
372