documentul PDF

Atunci Crişan îi conduce la Biserica satului unde le comunică porunca cea nouă, după
ce noaptea trecută s-a întâmplat tăbărârea asupra lor şi au fost omorâţi cei doi juzi ai
nobililor şi un gornic, ca poporul să-l urmeze pe el să ucidă pe toţi domnii, nobilii şi ungurii
şi să le prade toate averile şi bunurile. „Nu vă speriaţi, fiindcă eu am poruncă de la
împăratul de a prăda şi omorî pe toţi ungurii” i-a mai vorbit el poporului îngrijorat de
omorurile din acea noapte 64 .
La noua poruncă mulţimea se îndreaptă cu iuţeală spre Crişcior, unde sosi încă înainte
de amiază. Luată prin surprindere, nobilimea din Crişcior a căzut victimă furiei dezlănţuite
a răsculaţilor. Curţile nobiliare au fost prădate şi incendiate, iar numărul celor ucişi s-a
ridicat la 17, cei mai mulţi fiind din familia Kristsori 65 . A urmat atacul asupra târgului Brad,
apoi a Ribiţei şi de la Mihăileni. În câteva zile întreg Zarandul era în flăcările răscoalei.
În ziua de 4 noiembrie au trecut din Zarand în comitatul Hunedoara ai cărui locuitori
români au fost puşi să se răscoale contra nobililor maghiari încă de mai înainte de către mai
mulţi amăgitori de-ai lui Horea şi care aşteptau numai ocazia binevenită 66 . Din Zarand
mulţimile se revarsă spre Valea Mureşului. Aici năvălesc mai întâi în Brănişca şi Şoimuş,
cei din Brănişca luând-o apoi pe Mureş în jos, iar cei din Şoimuş pe Mureş în sus 67 . „În
Brănişca pe stăpâni nu i-au mai găsit, fugiseră din timp. Baronii Anton şi Ştefan Josica
fugiseră la Sibiu” 68 .
Aici „au atacat mai întâi castelul baronului Anton Josica, pe care l-au prădat, apoi l-au
incendiat. Prădară pe crâşmarul lui (desigur şi crâşma). Prădară casele, curţile baronului
Daniel Josica, ale moştenitorilor săi, Ştefan şi Emeric Josica” 69 . La atacul asupra curţilor
nobiliare din Brănişca au participat, pe lângă cei veniţi din Zarand şi ţărani din „Brănişca şi
satele din jur”.
Lui Daniel Josica în casă i-au distrus uşi, ferestre, mobile, i-au prădat casa de bucate,
pivniţa, cele două măierişti, piscina (cu 100 de cegi, 15 somni, plasă de 25 stânjeni), moara,
crâşmele. I-au luat tot ce era de fier, i-au dus multele instrumente pentru minerit, uneltele,
sapele pentru vie, patru căldări mari de fiert vinars. I-au prădat 300 de mierţe de grâu,
ovăzul, porumbul (4.000 mierţe în tulei), 200 vedre de rachiu de prune, vite, oi, 82 capete
de porci, purcei etc. Prădară şi pe meşteşugarii de la curte. De asemenea capela catolică.
Prădară pe arendaşul Mihail Bot” 70 .
Magistrul poştelor Iosif Bartoska a fost martor ocular al evenimentelor de la Brănişca.
„A întâlnit în drumul său mai multe cete de răsculaţi, câte 40, 50 la un loc, înarmaţi cu
furci, cu coase. Lui nu i-au făcut nimic a putut călători fără cel mai mic incident. Întâlnind
un grup de bănăţeni de la Coşava în drum spre Dobra, la târg, el le-a zis: „Unde vreţi să
mergeţi Duceţi-vă înapoi, aici nu-i deloc linişte”. Ei însă au plecat mai departe răspunzând
deschis în româneşte: „Să dea Dumnezeu ca asta tot aşa să fie în toate părţile” 71 .
Răscoala a lovit şi în alte sate ale comunei Brănişca unde erau posesiuni nobiliare,
printre care şi în satul Bărăşti, unde l-au prădat pe Francisc Bagya 72 . Măcelarul din
Gialacuta, Ion Ignat, spunea „Să aducă Dumnezeu pe Horea, că vor învăţa ei pe domni,
64 David Prodan, Răscoala lui Horea, I, p. 305.
65 Nicolae Edroiu, op. cit., p. 81.
66 Izvoarele răscoalei lui Horea, p. 110.
67 D. Prodan, Răscoala lui Horea, I, p. 324.
68 Ibidem.
69 Ibidem.
70 Ibidem, p. 325-325.
71 Ibidem, p. 325.
72 Ibidem, p. 328.
26