documentul PDF

După încheierea scenetei, irodaşii lasă deoparte săbiile, se strâng în cerc şi după ritmul
muzicanţilor pornesc „Jocurile Irodului”: „Alunelul”, „Ardeleanca”, „Sârba”.
În timp ce irodaşii joacă fetele şi nevestele aflate în casă în acel moment, şeful trupei
mulţumeşte gazdei pentru ospitalitate astfel:
„O, iubiţilor creştini!
Ce văzurăm în vecini
Că nu intrarăm bine în casă
Şi era Crăciun pe masă,
Cu o cantă de vin rasă.
Ba, era fript şi un purcel
Sau:
„Pavel, popă vrea să fie
Dar cum să ajungă nu ştie.
De popie, n-are parte
Că nu-i stă mintea la carte,
Ci numai la jucării
Şi la alte nebunii.
Alţii, Domnului se roagă,
Culese de la Ungur Ioan din Târnăviţa.
Nouă nu ne dă din el.
Şi venirăm mai în jos
Să vestim Naşterea lui Hristos,
La toţi să fie de folos.
Amin! Şi-o cană cu vin
Cu gazda casei să-nchin!”
El umblă tot într-o doagă.
La biserică nu-i place,
Aşa, popă, cum se face
O, vai şi amar de el!
Se va face un mişel.
Amin, şi-o cupă cu vin,
La gazda casei să-nchin!”
2.d. IRODUL DE LA BRĂNIŞCA
Irodul, datină străbună transmisă pe cale orală din generaţie în generaţie, neatinsă şi
conservată, păstrează şi astăzi obiceiurile autentice ale satului Brănişca. El reprezintă forma
cea mai înaltă de exprimare graduală a tinereţii, deoarece irozii reprezintă feciorii satului,
făcând astfel intermedierea între copilărie şi viaţa de familie.
Trupa irozilor este formată din şapte membri: împăratul Irod, Cătana (soldatul), cei trei
Crai, Popa şi Îngerul. Irozii sunt însoţiţi de muzicanţi care cântă în permanenţă marşul
irodului, de alţi feciori care ajută trupa cu graiul lor la descântecele de pe drum şi nu în
ultimul rând de „dologaş”, cel care strânge băutura primită de la fiecare casă.
Vestimentaţia irozilor este alcătuită din: cămaşă, pantaloni albi, baticuri şi primuri, pe
cap se poartă „cecăul” împodobit cu hârtie strălucitoare, pe umăr se pun batiste brodate, la
picioare se observă zurgălăii, nelipsite fiind sabia şi tricolorul.
„Popa” este un personaj foarte iubit de brănişcani prin hazul pe care îl stârneşte după
„slujba” pe care o face în fiecare casă. Îmbrăcămintea sa constă într-o haină lungă neagră,
un „caschet” pe cap, iar din mână nu lipseşte crucea din lemn.
La Brănişca se pleacă cu Irozii odată cu lăsarea întunericului în seara Ajunului şi se
continuă până în ziua de Crăciun.
Pe drumul de la casă, la casă, irozii descântă texte cu tentă tinerească axate în special
pe teme ca: dragostea, fecioria ş.a., prezente în viaţa oricărui tânăr şi anume:
266