documentul PDF

Obţinând certificatul de traducător în limba engleză, profesorul Gherasim Ţic a folosit
din plin această calitate a sa traducând 13 cărţi din literatura universală. A tradus: „Copii lui
Sánchez” de Oscar Lewis, Editura Univers, 1978, „Regele a murit”, Editura Adevărul S. A.
1991, „ Minunea de zece zile”, Editura Adevărul S.A. 1991, „Asasinul era X”, Editura
Nemira, 1992, „O cameră în care se poate muri” de Ellery Queen, Editura Nemira, 1992.
„Vulturul a aterizat” de Jack Higgins, Editura Hunanitas. 1990, „Fereastra de sus” de
Raymond Chandler, Editura Univers, 1983, „Hanul Jamaica” de Daphne Du Maurier,
Editura Univers, 1986, „Flotile secrete”de A. Cecil Hampshire, 1991, „Wycliffe şi pânza de
păianjen” de W J. Burley, Editura Adevărul S.A. 1991, „Puşti bogaţi” de Robert
Westbrook, 1994 „ Julian Apostatul” de Gore Vidal, Editura Univers, 1993, „Imperiul
iadului” de Sven Hassel.
Dar Gherasim Ţic nu s-a mulţumit numai cu traducerea ci a fost el însuşi creator de
literatură. A publicat până în prezent romanele „Fii unui destin potrivnic” şi „Speranţe”, iar
în prezent are în lucru încă un roman. A publicat şi o schiţă întitulată „Vânătorul singuratic”
apărută în revista Gheorghe Asachi din Piatra Neamţ. Gherasim Ţic prin lupta sa politică
împotriva comunismului este un erou al comunei Brănişca iar prin opera sa unul dintre cei
mai de seamă scriitori.
MIRON ŢIC s-a născut la 22 mai 1939, în satul Boz, comuna Brănişca dintr-o familie
de ţărani. Urmează şcoala primară în satul natal Boz şi în Brănişca. Apoi îşi continuă
studiile la Liceul „Decebal” din Deva. A debutat în anul 1961, cu poezia „Aş vrea să fiu”,
publicată în ziarul „Drumul socialismului” din Deva. Debutul editorial şi-l face în 1975, în
„Caietul de debut” al Editurii Eminescu din Bucureşti. În 1979 îi apare placheta de poezie
„Miracolul zăpezilor”. Este membru al cenaclului „Ritmuri” din Deva (1979) 780 .
Participă la festivalul de poezie „Lucian Blaga” unde obţine „Premiul Lancrăm” în
anul 1986. Este iniţiatorul şi redactorul fostului ziar „Glia” din Deva, din care au apărut
cinci numere (1992). Din 1995 îi apare în ziarul „Călăuza”, rubrica „Martor”. Redactor, din
anul 1998, la revista „Ardealul literar şi artistic” din Deva, unde publică serialul „Fratele
meu – prozatorul”, cuprinzând amintiri despre fratele său, scriitorul Nicolae Ţic şi redactor
şef al publicaţiei Informaţia Iliei 781 . Este de asemenea prezent la emisiunile de la Radio
Bucureşti şi Radio Timişoara.
Miron Ţic are colaborări la o serie de reviste de cultură între care amintim
„Luceafărul”, „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „Suplimentul literar artistic al
Scânteii tineretului”, „Contemporanul”, „Astra” (Braşov), „Tribuna” (Cluj), „Orizont”
(Timişoara), „Transilvania” (Sibiu), „Ritmuri hunedorene”, „Constelaţia dragonului”,
„Ardealul literar şi artistic”, „Drumul socialismului”, „Cuvântul liber”, „Călăuza” etc 782 .
Miron Ţic a publicat o serie de volume de poezie şi proză, între care amintim „Lumini
hunedorene”, Timişoara, 1989, „Invitaţie la dragoste” Deva, 1993 (volum de poezii),
„Regina nopţii”, Deva, 2000, „Cocorii razelor de soare”, Bucureşti, 2004.
Stabilit în localitatea Ilia, Miron Ţic a coordonat apariţia unei valoroase monografii
„Cronica de la Ilia Mureşană”, Deva, 2005.
780 Ibidem, p. 571.
781 Miron Ţic, Balaj Petru, Vasiu Partenie Vanghelia, Cronica de la Ilia Mureşană, Deva, 2005, p. 264.
782 Maria Razba. op. cit., p. 571.
198