01.01.2015 Views

documentul PDF

documentul PDF

documentul PDF

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

tocmesc ca dascăl cu 40 de zloţi răi 580 , pe cantorul Bâc care venise din Moţime şi se<br />

sălăşluise pe la Brănişca. Ştia cânta frumos şi era om bisericos. Alerga de la lucrul<br />

câmpului desculţ, de făcea vecernia. A dăscălit un an şi au prins copiii binişor de la el. În<br />

anul al doilea şi-a pierdut dăscălia din pricina unui neajuns: era prea mică strana din<br />

biserică.<br />

Adică mai era un cantor, Toader Olariu, băştinaş din comună şi amândoi nu încăpeau în<br />

strană. Se întreceau care de care să vină mai de dimineaţă la biserică să-şi ocupe locul. Bâc<br />

se scula până în ziua şi pleca desculţ la biserică, până ce odată cantorul Olariu, băştinaş<br />

fiind i-a strigat: « Fă-mi loc în strană, Moţ desculţ! Afară venitură! » Şi mai mult nu la<br />

suferit în strană, dar nici Bâc nu s-a îmbulzit, căci era om ruşinos” 581 .<br />

„Şi fiindcă dăscălia era legată de strană, căci cantorul dascăl trebuia să cânte la utrenie<br />

şi liturghie cu tinerimea, astfel Bâc lăsându-şi pradă dreptul de la strană a pierdut şi<br />

dăscălia, urmându-i Toader Olariu” 582 . După Toader Olariu a venit ca dascăl Teodor Male<br />

din Rovina de lângă Brad care a fost dascăl la Şcoala din Brănişca până la moartea sa<br />

survenită în anul 1838 583 . În perioada 1838-1845 nu există date că s-ar fi ţinut şcoală în<br />

Brănişca. Din 1845 şi până în anul 1854 a învăţat copiii din Brănişca şi Bicău cantorul<br />

Mihai Tomi, fecior de popă din Topliţa, de lângă Hunedoara 584 . Cu acesta s-a încheiat<br />

perioada învăţământului folosind cantorii pe post de învăţători.<br />

Câte odată, în sărbători cu vremea frumoasă şi caldă, se adunau taţii şi moşii noştri şi –<br />

pe lângă ei ne furişam şi noi la dascălul ori la alt vecin şi ne spunea lucruri de prin cărţi, de<br />

se minunau toţi. Căci moşii şi părinţii noştri au fost iobagi în tinereţile lor şi nu au prea<br />

auzit slovă românească de prin cărţi, decât numai puţin prin biserică, că şi şi-n biserică<br />

slujba se făcea pe limba slovenească” 585 .<br />

Popa cel bătrân nu prea ştia să tălmăcească slujba din slavoneşte în româneşte fiind şi<br />

el om de sat pe care l-a sfinţit vlădica căci brănişcanii nu aveau popă. Episcopul l-a întrebat<br />

ce ştie şi l-a pus să cânte. „Şi când începu a cânta, răsunară dealurile de glasul lui şi s-au<br />

speriat şi caii de la telejanţa vlădicului, d-abia-i ţineau doi slugi. Şi o zis vlădicu. Tu eşti<br />

bun de popă. Şi se puse cu mâinile către răsărit şi se rugă. Apoi vărsă apă pe dânsul până la<br />

brâu şi îi spuse poruncile: să ţină sărbătorile, să înveţe pe oameni în toate duminicile şi<br />

sărbătorile după slujbă, rugăciunile şi pe cei mai tineri cântările şi cum să se poarte. Şi s-a<br />

dus vlădicu şi popa ni era şi dascăl, dar nu în casă de sat ci în biserică 586 .<br />

580 Un zlot rău era egal cu 40 creiţari sau 80 fileri.<br />

581 Ibidem.<br />

582 Ibidem.<br />

583 Ibidem.<br />

584 Ibidem, p. 15.<br />

585 Ibidem, p. 21.<br />

586 Ibidem<br />

158

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!