documentul PDF

căzut pradă furiei apelor. Pisania, scrisă pe marginea de sud a bolţii naosului, consemnează
următorul text: „Zugrăvitu-s-au această sfântă biserică în zilele înălţatului împărat
Franciscus al II-lea, vicariuş D-a Nicolae Huţăvici, protopop eparhiei Iosif Nemeş, ctitor
Popa Petru, Băce Adam, Conea Pătru, Bîrj Toader, Negrilă Nicoară, Negrilă Gheorghe,
birău Băce Ion, cu cheltuiala satului, 1808, de Simon Silaghi din Abrud, Gavril Silaghi” 535 .
Pisanie pictată de la Furcşoara conţine cea de-a doua semnalare certă, după Gârda de Sus, a
colaborării celor doi Silaghi.
În pronaos, pe pereţii de sud, sud-vest şi nord-vest, este zugrăvită pilda celor zece
fecioare, în medalioane, cu legenda: „Aseamănă-se împărăţia lui Dumnezeu cu zece fete,
cinci înţelepte care şi-au împodobit candele sufletului întru întâmpinarea mirelui şi cinci
nebune care nu şi-au împodobit candele lor” 536 . Pe latura de nord şi pe peretele despărţitor,
medalioanele cuprind chipuri de muceniţe (Varvara, Tatiana, Ecaterina, Iuliana ş.a.).
Tavanul a fost hărăzit unei compoziţii alegorice, un cerc cu simbolurile anotimpurilor; flori
şi un ram de stejar pentru „Primăvara”; spic de grâu şi creangă de cireş „Vara”; fructe
„Toamna”; ram desfrunzit „Iarna”.
În naos, programul iconografic este următorul: pe suprafaţa pereţilor verticali sfinţi
mucenici, printre care se disting doctorii fără de argint. Pe traveea dinspre est a bolţii
naosului sunt zugrăvite „Fericirile”, restul suprafeţei fiind distribuit astfel: trei medalioane
cu Maria Orantă, Sfântul Duh (porumbelul), Emanuil (în axul bolţii); compoziţiile
evangheliştilor încadrează teme iconografice pe două registre, în cel de sus „Credinţa
Tomii” (pe sud) şi „Voscresenie Hristova” (pe nord); iar, în cel de la naşterea bolţii
reprezentării din ciclul hristologic: Purtarea crucii, Duminica Samarinencii; Duminica
slăbănogului (pe nord); Încununarea cu spini; Duminica orbului; Duminica mironosiţelor
(pe sud). Pe peretele de vest: Dreapta judecată zugrăvită într-un cerc la baza căruia sunt
reprezentaţi Constantin şi Elena.
Printre piesele de mobilier cultnic, ce merită a fi remarcate, se numără şi tetrapodul de
la Furcşoara, de pe ale cărui panouri pictura răspândeşte parcă lumină. Temele alese sunt:
„Să nu ne rugăm ca fariseul”, „Să ne smerim înaintea lui Dumnezeu ca vameşul”; Cuviosul
părintele Simeon Stâlpnicul; Is. Hs. s-au ispitit de diavol în pustie. Pe o foiţă, dintr-o carte
tipărită, este notat spre ştiinţă faptul că, în 1864, s-a făcut renovarea bisericii cu contribuţia
benevolă a sătenilor.
În jurul bisericii, crucile de mormânt sunt rare. Şi aici s-a practicat înmormântările în
grădina casei. Cauza consta din faptul că atunci când ploua şi creştea nivelul apei ce trece
prin mijlocul satului, accesul spre cimitir era imposibil. Casele şi anexele gospodăreşti ale
trecutului au dispărut. În anul 1925, cantorul Nicolae Munteanu nota pe o tipăritură: „Au
venit valea şi au luat 19 şuri şi o casă şi peste 40 grajduri şi cămări” 537 .
Primul dintre preoţii pe care îi amintesc documentele este Petru, amintit în conscripţia
din 1733, preot unit 538 . În anul 1805, parohia Furcşoara nu are înscrise nici un fel de date 539 .
Conform pisaniei de pe bolta de sud a naosului, paroh în anul 1808 era Popa Petru 540 . De
prin anul 1910 păstor al parohiei ar fi fost preotul Ghişa care era şi învăţătorul copiilor din
sat 541 .
535 Ibidem.
536 Ibidem.
537 Ibidem, p. 60.
538 Augustin Bunea, op. cit. p. 386.
539 Matei Voileanu, op. cit., p. 68-69.
540 Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 59.
541 Miron Ţic, op. cit., p. 125.
142