documentul PDF

eligie decât catolică, preoţii care încercau să-i atragă pe catolici la biserica ortodoxă erau
arestaţi şi bunurile lor confiscate. Copiii nobililor şi ai cnejilor nu puteau fi botezaţi decât
de preoţi catolici, cei ce se converteau la religia ortodoxă îşi pierdeau bunurile etc.
Sub Corvini soarta românilor s-a îmbunătăţit prin câteva privilegii obţinute, dar odată
cu moartea lui Matia Corvinul şi aceste drepturi au fost pierdute. Românii din Transilvania
şi Ungaria au avut, până în veacul al XV-lea, o organizare bisericească în frunte cu
episcopi, protopopi, preoţi. După întemeierea Mitropoliilor Ţării Româneşti şi Moldovei
influenţa lor asupra fraţilor de acelaşi sânge şi credinţă din Transilvania va creşte, biserica
de aici ajungând dependentă de ele, dependenţă care s-a păstrat, cu mici întreruperi până la
1700 411 .
Menţionarea unor preoţi români, chiar dacă sunt mai rar întâlniţi în documentele
oficiale, presupune existenţa de protopopiate în întreaga Transilvanie, din Haţeg până în
Bihor, din Banat în Maramureş. O serie de cnezi români ridică biserici din piatră, între care
îi amintim pe Bâlea din Crişcior, jupanii Vladislav şi Miclăuş din Ribiţa,
Între bisericile ridicate în Zarand amintim pe cele de la Crişcior, Ribiţa şi Hălmagiu,
sau cea din Leşnic, care au slujit nevoilor spirituale ale creştinilor ortodocşi din satele
apropiate. Primele piedici în folosirea bisericii de către credincioşii ortodocşi, apar după
mijlocul secolului al XVI-lea, odată cu răspândirea Reformei. Nici nu scăpase bine de
prigoana catolicismului şi Biserica română ortodoxă va fi pândită de aceleaşi intenţii
prozelite, de astă dată din partea bisericilor reformate, luterană şi calvină. Lipsa de susţinere
de care s-a izbit hotărârea Conciliului florentin în întreaga lume ortodoxă, în special după
căderea Constantinopolului, a creat drum liber Reformei. Puterea absolută a catolicismului
în Transilvania a fost înlăturată pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Dieta Transilvaniei,
desfăşurată la Cluj, în anul 1556, desfiinţa Episcopia catolică de Alba Iulia şi secularizează
averile bisericii catolice 412 . În acelaşi timp confesiunea ortodoxă era considerată idolatră şi
trebuie să se stârpească din ţară 413 .
Deci noul val de prozelitism calvin din secolul al XVI-lea a pus la grea încercare
rezistenţa elementului românesc. Mai ales principii calvini ai Transilvaniei pun mult zel
pentru câştigarea românilor pentru calvinism, spre a lărgi baza puterii centrale şi a uşura
lupta în exterior. În acest scop ei au căutat să dea bisericii româneşti din Transilvania o
ierarhie proprie ruptă de cea a ţărilor române, Muntenia şi Moldova, să supună aparatul
bisericesc românesc episcopilor calvini, să câştige prin avantaje şi promisiuni preoţimea, şi
apoi prin ea, poporul. Reacţia preoţilor români este, în oarecare măsură, favorabilă acestui
nou curent religios.
La 1526, castelanul cetăţii Hunedoara, Georg Scholcz, adept al înnoirilor religioase,
mergând la casa unui preot român, deşi era vreme de post a mâncat carne împreună cu
românii 414 . Pasul decisiv către Reformă a oraşului Oradea s-a făcut în anul 1557, când cea
mai mare parte a locuitorilor au renunţat la catolicism 415 .
Reforma religioasă în Transilvania s-a propagat cu repeziciune. Invocarea repunerii
creştinătăţii pe făgaşul creştinismului primar a fost şi în Transilvania, ca şi în restul
Europei, un deziderat frumos dar imposibil de realizat. Ea venea în contradicţie cu
411 Ştefan Meteş, op. cit., p. 38.
412 George Popoviciu, Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolică sub împăratul Leopold I,
Lugoj, 1901, p. 13.
413 Ibidem.
414 Relaţii interconfesionale româno-maghiare în Transilvania, Alba Iulia, 2000, p. 15.
415 Ibidem, p. 25.
114