documentul PDF

Directorul Petru Curcă remarca faptul că în 8 aprilie la faza intercomunală a celui deal
IV-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, Căminul Cultural Boz a participat cu
formaţiile de cor şi dansuri obţinând locul II 376 .
În „Darea de seamă privind munca desfăşurată în şcoală şi culturalizarea maselor”
prezentată în faţa membrilor Comitetului Executiv se aduc aspre critici la adresa
directorilor Căminelor Culturale „care manifestă pasivitate şi aşteaptă mereu să fie
îndemnaţi la muncă” 377 . De asemenea se manifestă superficialitate în munca cadrelor
didactice 378 . Deşi sunt 13 cadre didactice în comună continuă să existe un număr important
de analfabeţi: Târnava, 39 analfabeţi, 10 bărbaţi şi 29 femei; Bejan-Târnăviţa, 7 analfabeţi;
Brănişca, 17 analfabeţi; Bicău şi Boz câte 6 analfabeţi 379 . Doar în satul Târnăviţa nu este
nici un analfabet, aici fiind lichidată această plagă din lumea satelor.
Intelectualii comunei, în special cadrele didactice, erau folosiţi la munca de agitaţie
culturală. Cu prilejul campaniei de treieriş din vara anului 1957 se stabilesc responsabilii cu
agitaţia culturală pe lângă ariile stabilite. La aria Brănişca, învăţătorul Băleanu Vlad şi Popa
Silvia, vicepreşedinte al Comitetului Executiv; la aria Boz, Curcă Petru, directorul
Căminului Cultural; aria Târnăviţa, Simion Ioan, directorul Căminului Cultural; la aria
Bicău, Rusu Olivia 380 .
Împotriva unor cadre didactice care se considera că nu au făcut suficientă muncă
culturală se ia măsura reţinerii din salariu. La 23 ianuarie 1958 se transmitea directorului
Şcolii din Brănişca să reţină din salariu ore de muncă corpului didactic pe luna ianuarie
1958: Moise Aurelia (24 ore), Simion Ioan (24 ore), Voicu Eugen (24 ore), Rusu Olivia (24
ore), Băleanu Vlad (24 ore), Băleanu Maria (12 ore), Dobrei Maria (12 ore), Dan Sânziana
(12 ore) şi Dobrovolschi Arcadie (12 ore) 381 .
În 4 ianuarie 1957 se întocmeşte o situaţie privind clădirile publice din comună, sediul
primăriei, şcoli, cămine culturale etc. Situaţia prezentată e destul de îngrijorătoare. Sediul
Sfatului Popular Brănişca se prezintă în condiţii bune, fiind construit din cărămidă, şi
aparţine statului. Aici mai funcţionează punctul agricol, radioficarea, biroul cooperativei.
Edificiul are 5 săli, a fost construit în anul 1890 şi este apreciat la valoarea de 180.000
lei 382 .
Căminul Cultural din Boz se prezintă în stare bună, e construit din cărămidă, cuprinde
1 grădiniţă de copii, 1 sală festivă, 1 sală bibliotecă, e în roşu, neacoperit, construit în
1953 383 .
Căminul Cultural din Brănişca, e în roşu, neacoperit.
Căminul Cultural din Târnava, construit din cărămidă şi are 1 sală festivă 384 . În ceea ce
priveşte edificiile şcolare situaţia se prezintă în felul următor:
Şcoala din Brănişca este construită din cărămidă, de stat, are 4 săli, 1 sală de birou,
este veche şi foarte slabă 385 .
Şcoala din Bicău, slabă, din lemn, aici e locuinţa învăţătorului şi 1 sală de clasă.
376 Ibidem.
377 Ibidem, Dosar 6/1957.
378 Ibidem.
379 Ibidem.
380 Ibidem.
381 Ibidem, Dosar 3/1956.
382 Ibidem, Dosar 1/1957.
383 Ibidem.
384 Ibidem.
385 Ibidem.
103