Afi?eaz? documentul PDF

Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu
Un erudit de talie europeană a fost şi academicianul Virgil
Vătăşianul prin următoarele tratate şi studii: „Istoria artei
feudale în Ţările Române”, „Pictura murală din nordul
Moldovei; Studii de artă veche românească şi universală”.
Nu putem încheia această prezentare fără a aminti şi de
Marius Porumb, specialist în artă românească medievală, ca şi
de I. D. Ştefănescu, specialist în acelaşi domeniu. În lucrările lor
de pictură şi arhitectură religioasă ei au desprins concluzii de
mare valoare privind legăturile dintre cele două zone, sud - şi
nord - dunărene ca şi influenţele ce s-au exercitat între ele.
O altă personalitate marcantă a Bizantinologiei româneşti a
fost şi prof. acad. Alexandru Elian, autor a multor studii:
„Moldova şi Bizanţul în sec. al XV-lea”, „Fontes Historiae
Daco-Romanae” III, „Scriitori bizantini”, precum şi al unui curs
de bizantinologie rămas în manuscris.
Preocupat de aprofundarea cunoaşterii lumii din spaţiul
bizantin, dr. Silviu Anuichi publică lucrarea „Relaţiile bisericeşti
româno-sârbe în secolele XVII-XVIII” şi alte articole şi studii
ca: „Raporturile dintre patriarhia greco-bulgară din Ohrida în
secolele XIV - XVIII” în diferite reviste de teologie.
Un om de viitor în lumea bizantinologilor este şi pr. prof. dr.
Vasile Muntean, autor al multor studii legate de lumea bizantină
ca: „Organizarea mănăstirilor româneşti în comparaţie cu cele
bizantine”, „Cultura în epoca iustiniană” precum şi al celei mai
de preţ lucrări ale sale, cele două volume de Bizantinologie.
În lucrarea sa, „Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile
culturii medievale româneşti (secolele X - XIV)”, academicianul
Răzvan Theodorescu îşi aduce o contribuţie valoroasă în
începuturile medievale româneşti, a unor curente şi doctrine suddunărene
în cultura noastră din secolele XIII-XIV. O altă lucrare
de importanţă covârşitoare privind arta şi cultura în lumea
67