Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU textelor bizantine cu caracter literar, istoric sau juridic, Tafel cu Theodosius Melitenos 1859… Pentru a uşura citirea şi studierea manuscriselor greceşti, W. Gardthausen a realizat lucrarea nedepăşită până azi, «Griechische Paleographie» Leipzig 1879, …Philipp Fallmerayer (1790-1861) publică «Geschichte des Kaisertums Trapezunt», München 1831… Cercetările de bizantinologie în Germania secolului al XIX-lea culmin<strong>eaz</strong>ă cu acelea ale lui Karl Krumbacher (1854-1909), considerat, pe drept cuvânt, părintele Bizantinologiei moderne. Krumbacher este primul care a făcut din Bizantinologie un obiect de studiu la universitate, în sensul pe care-l are astăzi… Opera sa capitală este Istoria literaturii bizantine. O a doua mare realizare a lui Krumbacher este crearea primei reviste de Bizantinologie, în 1892…Până azi, această revistă rămâne cel mai reputat periodic de Bizantinologie… Numeroşii săi elevi vor continua activitatea maestrului, nu numai în Germania, dar şi în alte ţări.” (Popescu, 1996, 10-11) Luând în considerare toată contribuţia cercetărilor bizantinologice de pe teritoriul Germaniei, de către fiii săi, putem admite că există o şcoală naţională germană, iar drept virtuţi fundamentale ale realizărilor sale pot fi acceptate: temeinicia şi universalitatea. Ne putem permite aceste laude, căci ele corespund psihologiei şi virtualităţii poporului german, dovedit de înaltă factură atât în gândirea filosofică, cât şi în activitatea practică. În mod asemănător, beneficiem de un text ce ne îngăduie aprecierea că există şi o şcoală naţională franceză de bizantinologie: „În Franţa secolului al XIX-lea, cercetările în domeniul Bizantinologiei continuă atât în ce priveşte publicarea de texte şi monumente arheologice, cât şi în acela al lucrărilor 54
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu de sinteză şi al monografiilor. O mare importanţă pentru istoria bizantină, sub toate aspectele, are editarea de către J.P. Migne a celor 161 volume din Patrologia Graeca, în care sunt cuprinse izvoare originale însoţite de traduceri în limba latină… Un loc aparte îl ocupă A. Rambaud (1842-1905), care ne-a lăsat o frumoasă monografie asupra secolului al X-lea… Dar adevăratul fondator al Bizantinologiei moderne în Franţa a fost Charles Diehl (1859-1944). Diehl a avut nu numai un dar deosebit de cercetare, dar şi posibilitatea de redare întro formă plăcută şi accesibilă unui mare public, a rezultatelor muncii sale… Profesor la Sorbona, el a introdus Bizantinologia ca obiect de studiu la universitate şi a format aici numeroşi elevi. Opera sa ştiinţifică este vastă şi valoroasă.” (Popescu, 1996, 11-12) Or, dacă luăm în considerare toate contribuţiile Franţei, ne convingem că există o şcoală naţională franceză de Bizantinologie, ce are drept virtuţi specifice notorietatea, realizând opere în formele cele mai accesibile şi plăcute marelui public, şi didacticismul, adică consacrarea Bizantinologiei ca materie de învăţământ, relevându-i atât valoarea informativă, cât şi cea educativă. Nu e ceva deosebit din partea francezilor, întrucât spiritualitatea lor are în conţinutul său cele două virtuţi, prin care a cucerit o poziţie glorioasă în istoria omenirii. De la statele reprezentative ale Occidentului trecem apoi şi în zona Răsăritului, unde se cuvine a lua în consideraţie Rusia, atât pentru mărimea ei geografică, cât şi pentru rolul său istoric. Drept text edificator, îl avem pe următorul: „În Rusia ţaristă, preocupările pentru bizantinologie au început în strânsă legătură cu cercetarea istoriei ruseşti, a istoriei bisericii naţionale şi a unor probleme ideologice… 55
Page 3 and 4:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 5 and 6: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 55: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?