Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU organizarea agrară bizantină, contând că ar putea găsi în comunităţile colective creştine date ce le-ar putea inspira nota lor de organizare colectivă a ţăranilor. Cercetările bizantinologice au continuat însă şi după „soluţionarea” problemei de organizare a noii agriculturi, cercetările ruseşti fiind continuate astfel de cele sovietice. În aceste cercetări s-a impus istoricul Levcenca prin opera sa capitală „Historia Bizanti”, adică tot o istorie a Imperiului Bizantin, de o aşa valoare ştiinţifică, încât s-a tradus şi în principalele limbi occidentale. Caracterul şi importanţa de ordin internaţional al Bizantinologiei se confirmă şi prin cele 12 congrese internaţionale consacrate istoriei Imperiului Bizantin, inaugurate prin cel de la Bucureşti, din anul 1924. Celelalte s-au desfăşurat şi în alte capitale ale Europei şi, în mod excepţional, unul a fost organizat în Constantinopol, fostă capitală a imperiului. Cu toată consideraţia binemeritată de Imperiul Bizantin, nu putem pierde din vedere şi unele contestări, pe care istoricul Emilian Popescu ni le redă în următorii termeni: „Voltaire (1694-1778) spunea că istoria bizantină nu este decât o adunare de fapte reprobabile, de declamări şi miracole. Aprecieri asemănătoare are filosoful german Hegel (1770-1831). Desigur, toate aceste aprecieri se datorau faptului că nu se studiase aprofundat istoria bizantină, ea fiind privită mai mult din exterior, în momentele sale anecdotice şi de decădere. Nici una din aprecierile de mai sus nu veneau de la un specialist în istoria bizantină. Aşa se explică faptul că aprecieri negative asupra istoriei se întâlnesc şi la alţi învăţaţi, dar specialişti în altceva, mai cu seamă în istoria romană. Între aceştia se numără Charles Lebeau («Histoire du Bas empire», 27 volume, Paris, 1757- 48
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu 1784) şi Eduard Gibbon («The History of the Decline and the Tall of the Romans Empire», 6 volume, London, 1776-1788). Ei considerau istoria bizantină faza de decădere a Imperiului Roman. După Gibbon, ceea ce ar fi dus la decăderea Imperiului Roman a fost Creştinismul. Bizanţul ar fi perioada din istorie în care ar fi triumfat «barbaria şi religia». Consideraţiile acestea, exprimate de învăţaţi de mare prestigiu la vremea lor, au avut ecou nu numai în lumea savantă, dar şi în cea politică.” (Popescu, 1996, 9) Deşi această opinie defavorabilă s-a extins, nu înseamnă că ea poate fi acceptată fără îndoială. O contracarare a acestei opinii o constituie chiar contribuţiile altor bizantinologi, tot englezi. Din rândul acestora fac parte celebrul J.D. Bury (1861- 1927) care şi-a consacrat viaţa studiilor bizantine, cu încredere şi admiraţie faţă de rolul major al Imperiului Bizantin în istoria universală. El este şi fondatorul colecţiei de documente bizantine „Byzantine Texts”, care stau la dispoziţia cercetărilor contemporane pentru noi lucrări de bizantinologie. Desigur că, pe lângă aceste texte mai explorate există încă alte multe documente neexplorate, care continuă să alimenteze revistele de specialitate de pe întreg globul, menite desăvârşirii istoriei Imperiului Bizantin. Este pe deplin evident că „Istoricul cercetărilor de bizantinologie” nu s-a încheiat, el îşi continuă firul menirii lui de redare a unei imagini cât mai complete şi mai corecte a ceea ce a reprezentat Bizanţul, studiile asupra lui fiind actuale şi de interes general. Această situaţie certifică, o dată mai mult, că Imperiul Bizantin reprezintă un tezaur spiritual dintre cele mai bogate şi mai valoroase din istoria umanităţii. 49
- Page 3 and 4: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 5 and 6: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 7 and 8: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 9 and 10: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 11 and 12: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 13 and 14: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 15 and 16: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 17 and 18: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 19 and 20: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 21 and 22: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 23 and 24: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 25 and 26: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 27 and 28: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 29 and 30: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 31 and 32: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 33 and 34: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 35 and 36: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 37 and 38: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 39 and 40: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 41 and 42: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 43 and 44: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 45 and 46: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 47 and 48: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 49: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 53 and 54: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 55 and 56: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 57 and 58: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 59 and 60: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 61 and 62: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 63 and 64: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 65 and 66: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 67 and 68: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 69 and 70: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 71 and 72: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 73 and 74: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 75 and 76: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 77 and 78: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 79 and 80: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 81 and 82: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 83 and 84: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 85 and 86: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 87 and 88: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 89 and 90: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 91 and 92: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 93 and 94: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 95 and 96: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 97 and 98: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 99 and 100: Istorie şi spiritualitate în Biza
Ioan Octavian RUDEANU<br />
organizarea agrară bizantină, contând că ar putea găsi în<br />
comunităţile colective creştine date ce le-ar putea inspira nota<br />
lor de organizare colectivă a ţăranilor.<br />
Cercetările bizantinologice au continuat însă şi după<br />
„soluţionarea” problemei de organizare a noii agriculturi,<br />
cercetările ruseşti fiind continuate astfel de cele sovietice. În<br />
aceste cercetări s-a impus istoricul Levcenca prin opera sa<br />
capitală „Historia Bizanti”, adică tot o istorie a Imperiului<br />
Bizantin, de o aşa valoare ştiinţifică, încât s-a tradus şi în<br />
principalele limbi occidentale.<br />
Caracterul şi importanţa de ordin internaţional al<br />
Bizantinologiei se confirmă şi prin cele 12 congrese<br />
internaţionale consacrate istoriei Imperiului Bizantin, inaugurate<br />
prin cel de la Bucureşti, din anul 1924. Celelalte s-au desfăşurat<br />
şi în alte capitale ale Europei şi, în mod excepţional, unul a fost<br />
organizat în Constantinopol, fostă capitală a imperiului.<br />
Cu toată consideraţia binemeritată de Imperiul Bizantin, nu<br />
putem pierde din vedere şi unele contestări, pe care istoricul<br />
Emilian Popescu ni le redă în următorii termeni: „Voltaire<br />
(1694-1778) spunea că istoria bizantină nu este decât o adunare<br />
de fapte reprobabile, de declamări şi miracole. Aprecieri<br />
asemănătoare are filosoful german Hegel (1770-1831). Desigur,<br />
toate aceste aprecieri se datorau faptului că nu se studiase<br />
aprofundat istoria bizantină, ea fiind privită mai mult din<br />
exterior, în momentele sale anecdotice şi de decădere. Nici una<br />
din aprecierile de mai sus nu veneau de la un specialist în<br />
istoria bizantină.<br />
Aşa se explică faptul că aprecieri negative asupra istoriei se<br />
întâlnesc şi la alţi învăţaţi, dar specialişti în altceva, mai cu<br />
seamă în istoria romană. Între aceştia se numără Charles<br />
Lebeau («Histoire du Bas empire», 27 volume, Paris, 1757-<br />
48
Change language