Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU Paleologilor, cărora în acel moment li se şi răpise Constantinopolul” (Iorga, 1974, 564). Constatăm cu satisfacţie că, în final, se redau aspecte luminoase şi relaţii armonioase între Bizanţ şi Biserica Ortodoxă Română. Este normal ca, în istoria relaţiilor poporului român cu Bizanţul, să se ia în considerare doar Principatele Române, sub autoritatea naţională, ceea ce nu înseamnă că nu au existat relaţii şi cu Transilvania, chiar dacă ele nu au fost directe, ci numai indirecte. În primul rând, trebuie luat în considerare că tot ce s-a făcut, prin Bizanţ, Ortodoxiei din Principate, din Vechiul Regat, s-a transmis şi Transilvaniei. În al doilea rând, de recunoscut că bisericile din Transilvania au fost servite până la Andrei Şaguna de clerici pregătiţi şi repartizaţi de mitropoliile sârbeşti de la Karlowitz, dar şi acestea au fost susţinute tot de Bizanţ, încât strict religios şi ortodox vorbind, Bizanţul a fost suportul şi animatorul Ortodoxiei româneşti de pretutindeni. De încheiere, să reţinem: 1. Bizanţul a fost vatră de propovăduire, propăşire şi afirmare a Creştinismului. 2. În primul mileniu creştin, Bizanţul a fost farul dominant ce a luminat Europa întreagă şi a îndeplinit permanent rolul de patron protector al Ortodoxiei, al românilor de pretutindeni. 3. Spiritul bizantin ce stă la temelia Ortodoxismului românesc, ne-a asigurat evoluţia culminantă în care ne aflăm şi este o garanţie a viitorului prestigios al Bisericii Ortodoxe Române. 34
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu MĂRTURII ALE GENEZEI POPORULUI ROMÂN ÎN ISTORIOGRAFIA BIZANTINĂ Dacă cercetăm toată istoria universală, este greu de a mai găsi un paralelism istoric strâns, ca cel dintre istoria poporului român şi istoria bizantină, pe o durată de 11 veacuri, respectiv între secolele al IV-lea şi al XV-lea. La începutul secolului al IV-lea (anul 324), pe ruinele Byzantionului, veche colonie a Megarei, pe ţărmul european s-a construit Constantinopolul, care, timp de secole, a atras comerţul întregii lumi, fiind declarat de împăratul Constantin drept capitală a Imperiului Roman. Către sfârşitul secolului (anul 395), prin diviziune, Constantinopolul devine capitala Imperiului de Răsărit. Este deplin evident că Istoria bizantină se inaugur<strong>eaz</strong>ă în secolul IV d.Hr. În acelaşi secol, pe vatra fostei provincii romane Dacia, ca şi pe celelalte teritorii, stăpânite înaintea romanilor de regii daci, se dospea aluatul populaţiei daco-romane ce avea să germineze poporul român. Obişnuit, comparaţiile ce se fac dintre cele două istorii dau impresia că presupun o riguroasă delimitare teritorială, înţelegând relaţiile dintre Ţările Române, adică Nordul Dunării, cu imperiul stăpân pe sudul fluviului. Luând în considerare că Istoria Bizanţului se inaugur<strong>eaz</strong>ă în anul 325, se impune a completa că în secolul IV era tot un Imperiu Roman, bizantin în devenire, după cum tot în devenire era şi poporul român. 35
Page 3 and 4: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 35: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 87 and 88:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?