Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU În scopul intensificării activităţii artistice, în 337 împăratul Constantin cel Mare dădea un „edict” prin care îi scutea de impozite pe cei cu profesiuni liberale, între care un loc de seamă îl ocupau diferiţii meşteri artişti, care au şi fost aduşi în număr mare în Constantinopol pentru a ridica Hippodromul şi zidurile de apărare ale oraşului. Dar monumentul cel mai de seamă al artei bizantine din epoca sa timpurie aparţine domniei lui Iustinian şi îl constituie catedrala Sf. Sofia din capitala imperială. Construită din ordinul împăratului de către doi arhitecţi greci, de origine orientală, Athemius din Tralles şi Isidor din Milet a fost realizată între anii 532-537. Procopius din Cezareea, în „De aedificiis” spune, referindu-se la cupola ei uriaşă: „Când intri în această biserică să te rogi, simţi că nu e lucrarea puterii şi meşteşugul omenesc, ci chiar fapta dumnezeirii…” sau „un spectacol de toată minunăţia, care depăşeşte aşteptarea vizitatorilor şi pare de necrezut celor care aud numai vorbindu-se”. Chiar Iustinian ar fi spus când a văzut Sf. Sofia terminată „Slavă ţie Doamne, că m-ai socotit demn să realizez o asemenea operă. O, Solomoane, te-am învins!”. Cupola avea 72 m înălţime şi 77 m lungime. Ea s-a prăbuşit în urma unui cutremur în 558, fiind refăcută apoi la dimensiuni mai mici. Impresia asupra contemporanilor a fost însă, oricum, deosebit de puternică, după cum se vede din spusele lui Procopiu. Din lucrarea lui Procopiu aflăm şi de alte clădiri ridicate în vremea lui Iustinian, cum ar fi Biserica Sf. Apostoli din Constantinopol. În timpul lui Iustinian s-au reconstruit o serie de clădiri civile precum „Termele lui Arcadius” din Constantinopol, sau „Forul Augusteon”. La acestea se pot adăuga marile construcţii din Italia între care cea mai de seamă este Biserica San Vitale din Ravenna, cu vestitele mozaicuri, ce 190
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu reprezintă curtea imperială şi datorită cărora cunoaştem chipurile lui Iustinian şi a soţiei sale,Teodora. Pictura bizantină monumentală s-a manifestat în primul rând sub forma mozaicului, a frescei iconografice ce cunoaşte cea mai mare dezvoltare în această vreme, ulterior lăsând un loc mai mare iconografiei. Tot în această perioadă îşi face loc şi miniaturistica. În ansamblu deci, putem considera că în epoca Bizanţului timpuriu arta bizantină cristaliz<strong>eaz</strong>ă trăsăturile sale fundamentale, înregistrând în acelaşi timp prima sa mare înflorire. 191
Page 3 and 4:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 191: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 243 and 244:
Page 245:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?