Afi?eaz? documentul PDF
Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF
Ioan Octavian RUDEANU viaţă, dar om credincios, moral, onorabil şi, totodată, plăcut vieţii sociale. Edificaţi asupra celor două sensuri ale termenului de civilizaţie, unul prevăzând totalitatea valorilor umane, iar al doilea numai ansamblul valorilor materiale, ţinem cont că, în mod curent, se obişnuieşte prima accepţiune. Drept consecinţă „caracterele generale ale civilizaţiei bizantine” de care ne ocupăm, vor fi ilustrate, de texte în care sunt surprinse în ansamblu, fără nici o discriminare, atât valori spirituale, cât şi cele de ordin material. O dovadă vie stă titlul operei fundamentale a genialului nostru istoric, Nicolae Iorga „Istoria vieţii bizantine”, oglindind evident viaţa civilizată a Bizanţului, în care se consemnează valori de ambele genuri, îmbinate într-un tot armonios. Deplin edificator este următorul text: „Cultul pastoral din primele timpuri, de admirabilă simplitate, pătruns de un mare dispreţ pentru forme, devenind o religie slobodă, o religie favorizată, o religie de stat, îmbrăcase în Orient haina bizantină. O muzică savantă răsuna sub bolţile bisericii aurite, clădite după regulile unei arte noi. Coloane nenumărate, etajate, cu capiteluri de o ornamentaţie complicată, şiruri lungi de ferestre mari, rotunde, firide, abside, tribune, un sistem complicat de bolţi, de cupole grele, adunate împreună, o simfonie meşteşugită de marmore policrome pe pereţi şi pe tribuna amvonului, icoane zugrăvite pe lemn, mozaicuri strălucind sus, în depărtare, mulţime de lumânări, de candele de aur şi de argint, de cădelniţe care, acţionate de oficianţi, răspândesc din belşug miresme îmbătătoare.” (N. Iorga, 1974) Constatăm cu satisfacţie că, după opinia istoricului nostru Nicolae Iorga, caracterele dominante ale civilizaţiei bizantine sunt de ordin religios, fapt ce justifică cursurile de 16
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Bizantinologie în cadrul institutelor teologice, care, la rândul lor, sunt obligate a le susţine insistent şi cu o excepţională atenţie. Condus de superioritatea şi importanţa civilizaţiei bizantine cu profil religios, creştinesc, Nicolae Iorga a şi înfiinţat, drept dovadă, Institutul de Studii Sud-Est Europene pentru cunoaşterea, promovarea şi actualizarea civilizaţiei bizantine. Institute de acest gen, înfiinţându-se în perioada interbelică şi persistând încă la Paris, Berlin, Praga şi Moscova, au dovedit interesul general pentru valorile universale ale civilizaţiei bizantine, revistele lor revelând tocmai acest caracter al civilizaţiei bizantine. Rolul lui Nicolae Iorga în România a fost în mod asemănător ilustrat de Charles Diehl în Franţa, la fel, cu contribuţii şi merite de excepţională importanţă. Din partea lui reţinem următoarele: „Constantinopol era încă una din cele mai admirabile cetăţi ale universului. Pe piaţa sa, adevăratul centru al lumii civilizate, se îngrămădeau şi se schimbau bogăţii din toate părţile pământului. Din mâinile artiştilor săi ieşeau tot ce Evul Mediu a cunoscut în materie de lux preţios şi rafinat. Pe străzile sale circula o mulţime pestriţă şi zgomotoasă, în costume somptuoase şi pitoreşti, aşa de măreţe încât, după expresia unui contemporan, ‘păreau toţi nişte copii ai lui Iisus’. În pieţele sale, încadrate de palate şi de portice, se înşirau capodoperele artei clasice. În bisericile cu cupole colosale, mozaicurile aruncau fulgere de aur printre mulţimea porfirelor şi a marmorelor. În vastele palate imperiale, Bucoleone şi Blacherne, aşa de mari încât păreau nişte oraşe în oraş, şirul lung de apartamente desfăşura un lux nemaiauzit. Trubadurii din Occident, până la care ajunsese vestea acelor splendori, vorbesc de Constantinopol ca de o ţară de vis, întrevăzută într-o oglindire de aur. Alţi scriitori enumeră cu grijă relicvele 17
- Page 3 and 4: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 5 and 6: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 7 and 8: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 9 and 10: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 11 and 12: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 13 and 14: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 15 and 16: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 17: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 21 and 22: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 23 and 24: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 25 and 26: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 27 and 28: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 29 and 30: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 31 and 32: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 33 and 34: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 35 and 36: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 37 and 38: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 39 and 40: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 41 and 42: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 43 and 44: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 45 and 46: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 47 and 48: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 49 and 50: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 51 and 52: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 53 and 54: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 55 and 56: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 57 and 58: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 59 and 60: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 61 and 62: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 63 and 64: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 65 and 66: Istorie şi spiritualitate în Biza
- Page 67 and 68: Istorie şi spiritualitate în Biza
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu<br />
Bizantinologie în cadrul institutelor teologice, care, la rândul lor,<br />
sunt obligate a le susţine insistent şi cu o excepţională atenţie.<br />
Condus de superioritatea şi importanţa civilizaţiei<br />
bizantine cu profil religios, creştinesc, Nicolae Iorga a şi<br />
înfiinţat, drept dovadă, Institutul de Studii Sud-Est Europene<br />
pentru cunoaşterea, promovarea şi actualizarea civilizaţiei<br />
bizantine. Institute de acest gen, înfiinţându-se în perioada<br />
interbelică şi persistând încă la Paris, Berlin, Praga şi Moscova,<br />
au dovedit interesul general pentru valorile universale ale<br />
civilizaţiei bizantine, revistele lor revelând tocmai acest<br />
caracter al civilizaţiei bizantine.<br />
Rolul lui Nicolae Iorga în România a fost în mod<br />
asemănător ilustrat de Charles Diehl în Franţa, la fel, cu<br />
contribuţii şi merite de excepţională importanţă. Din partea lui<br />
reţinem următoarele: „Constantinopol era încă una din cele mai<br />
admirabile cetăţi ale universului. Pe piaţa sa, adevăratul centru<br />
al lumii civilizate, se îngrămădeau şi se schimbau bogăţii din<br />
toate părţile pământului. Din mâinile artiştilor săi ieşeau tot ce<br />
Evul Mediu a cunoscut în materie de lux preţios şi rafinat. Pe<br />
străzile sale circula o mulţime pestriţă şi zgomotoasă, în<br />
costume somptuoase şi pitoreşti, aşa de măreţe încât, după<br />
expresia unui contemporan, ‘păreau toţi nişte copii ai lui Iisus’.<br />
În pieţele sale, încadrate de palate şi de portice, se înşirau<br />
capodoperele artei clasice. În bisericile cu cupole colosale,<br />
mozaicurile aruncau fulgere de aur printre mulţimea porfirelor<br />
şi a marmorelor. În vastele palate imperiale, Bucoleone şi<br />
Blacherne, aşa de mari încât păreau nişte oraşe în oraş, şirul<br />
lung de apartamente desfăşura un lux nemaiauzit. Trubadurii<br />
din Occident, până la care ajunsese vestea acelor splendori,<br />
vorbesc de Constantinopol ca de o ţară de vis, întrevăzută într-o<br />
oglindire de aur. Alţi scriitori enumeră cu grijă relicvele<br />
17
Change language