Afi?eaz? documentul PDF

01.01.2015 Views
Ioan Octavian RUDEANU teologică a Sfinţilor Părinţi răsăriteni apar cristalizate două tendinţe diferite, care pot fi într-o anumită măsură considerate şcoli, cel puţin în devenire, precum interpretarea mistică şi cea bazată pe folosirea mai largă a elementului raţional, tendinţe întâlnite permanent încă de la început şi legate de combaterea ereziilor vremii. Astfel, la cele două principale erezii din secolele IV-V, nestorianismul şi arianismul, au fost date două răspunsuri extreme: unul mistic, reprezentat prin şcoala din Alexandria şi având ca figură principală pe Clement din Alexandria (~ 150-216), şi altul raţionalist având ca reprezentant de seamă pe Eusebiu de Cezareea (265-340). Şcoala alexandrină prin Clement pune bazele unei teologii ştiinţifice, prin lărgirea orizontului cugetării sacre, prin introducerea filosofiei, în sens antic, în acest orizont. El adună şi concentrează sub unghiul lui Hristos toate eforturile spiritului omenesc de pretutindeni şi de totdeauna, aruncând o punte solidă de înţelegere între păgânism şi creştinism (Coman, 1999, 69-70). Acest curent a prevalat în provinciile de răsărit (Siria, Egipt, Palestina), întâlnind opoziţie în restul imperiului. Celălalt a încercat să întocmească pentru credincioşi o schemă a dogmelor în scopul combaterii mai eficiente a ereziilor. În acest scop Eusebiu de Cezareea a încercat să îl integreze pe Platon în ideologia bisericii creştine, ceea ce arată că la mijlocul secolului V circulau şi erau cunoscute lucrările lui Platon, ca de altfel şi ale altor filosofi păgâni din antichitate. Pe drumul deschis de Eusebiu au mers şi alţi teologi, dintre care trei sunt mai importanţi fiind cunoscuţi şi sub denumirea de „cei trei părinţi din Cappadocia”, şi anume Grigorie din Nazianz, Vasile cel Mare şi Grigorie din Nyssa, la care trebuie să fie adăugat, puţin mai târziu faimosul Ioan Chrysostomos (Ioan Gură de Aur). 178

Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Grigorie din Nazianz (330-389), cunoscut şi sub numele de Grigorie Teologul, a fost un duşman neîmpăcat al arianismului. A scris în toate genurile literare ale timpului, în proză şi în versuri, fiind creatorul genurilor literare ale autobiografiei şi necrologului. El e totodată creatorul propriu-zis al poeziei creştine în amploarea ei şi măreţia ei clasică. Prin cele cinci „cuvântări teologice” şi prin altele, el a elaborat şi formulat învăţătura teologică clasică despre Dumnezeu şi despre Sf. Treime fiind considerat teologul consacrat al Sfintei Treimi în Răsărit. De aceea sinoadele III şi IV ecumenice l-au proclamat cel Mare şi Teologul (Coman, 1999, 120-124). Vasile cel Mare (330-379) a scris foarte mult în timpul scurtei sale vieţi. Lucrările sale, care au o importanţă covârşitoare pentru credinţă, sunt în cea mai mare parte normative pentru învăţătura ortodoxă, constând din texte dogmatice, ascetice, omilii şi cuvântări, liturgice, canonice şi epistolare. Sfântul Vasile, cum este pomenit în literatura religioasă, aduce o precizare preţioasă în folosirea termenilor care exprimau în vremea lui fiinţa lui Dumnezeu şi persoanele Sfintei Treimi, atribuind Tatălui paternitatea, Fiului filiaţia şi Sfântului Duh sfinţenia. În ceea ce priveşte ideile sale, semnificativ este însăşi titlul uneia din scrisorile ce ne-au rămas de la el, „Despre modul cum se poate trage folos de pe urma culturii elene”. Vasile cel Mare a încercat să construiască prin Omiliile sale un fel de sistem cosmic, bazat pe unitatea lumii: oameni, animale, natură. Această încercare a devenit modelul unui gen de literatură reprezentată de scrieri denumite „Physiologos ” şi care se vor răspândi atât în societatea bizantină cât şi în cea apuseană. Grigorie din Nyssa (335-395) e unul din Părinţii cei mai de seamă ai bisericii creştine, atât prin mulţimea operelor cât şi prin 179

Page 3 and 4: Istorie şi spiritualitate în Biza
























































































Page 179: Istorie şi spiritualitate în Biza
































Page 245: Istorie şi spiritualitate în Biza

fost

ioan

istorie

constantin

istoria

mare

imperiului

timpuriu

spiritualitate

octavian

documentul

greenstone.bjc.ro

Afi?eaz? documentul PDF

Afi?eaz? documentul PDF ... View more Afi?eaz? documentul PDF

Delete template?

Save as template ?

Afi?eaz? documentul PDF Afi?eaz? documentul PDF