Afi?eaz? documentul PDF

More documents

Recommendations

Info

Ioan Octavian RUDEANU şi, dezaprobând monotelismul, a militat pentru comuniunea dintre Constantinopol şi Roma. În 680 împăratul Constantin al IV-lea convoacă reprezentanţii celor 5 scaune patriarhale (Roma, Alexandria, Antiohia, Constantinopol, Ierusalim), la Constantinopol, pentru susţinerea unui sinod care să restabilească pacea în Biserică şi să formuleze doctrina adevărată despre diotelism şi dioenergism. Învăţând din experienţa sinoadelor anterioare, împăratul Constantin al IV-lea şi-a rezervat conducerea celui de-al VI-lea Sinod ecumenic (680-681) fie personal, fie prin reprezentanţii Bisericii calcedoniene cele necalcedonene nefiind interesate deoarece se confruntau cu situaţia creată de ocupaţia arabă în Egipt, Palestina şi Siria. În cele 16 şedinţe s-a discutat problema monoergismului şi monotelismului, condamnându-le şi stabilind că în persoana Mântuitorului existau două firi şi două lucrări: „Mărturisim că în Hristos există, aşa după cum ne-au învăţat Sfinţii Părinţi, două voiri şi două voinţe naturale, două lucrări care sunt unite între ele în chip neamestecat şi neschimbat, neîmpărţit şi nedespărţit. Cele două voinţe naturale ale sale nu sunt opuse între ele, aşa precum pretind în mod neevlavios ereticii, dar voinţa Sa umană fără să se opună se supune voinţei Lui dumnezeieşti atotputernice […] Noi mărturisim că în Domnul Iisus Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, există şi două lucrări naturale, unite între ele în chip neîmpărţit şi nedespărţit, neamestecat şi neschimbat, adică lucrarea dumnezeiască şi lucrarea omenească” (Chifăr, 2000, 293). Au fost analizate noi documente şi au fost anatematizaţi adepţii monotelismului printre care patriarhii Sergius, Pirrhus şi 172
Istorie şi spiritualitate în Bizanţul timpuriu Cyr ca şi papa Honorius. Împăratul semn<strong>eaz</strong>ă actele sinodului, fiind proclamat de adunare „garantul şi interpretul credinţei ortodoxe”. Anii de tulburări sângeroase care march<strong>eaz</strong>ă domniile scurte ale ultimilor Heraclizi, au prilejuit arabilor şi protobulgarilor relansarea atacurilor pustiitoare împotriva Bizanţului, soldate cu importante pierderi teritoriale. Însă definitoriu şi esenţială pentru dinastia Heraclizilor rămâne vasta operă de renovare internă a imperiului, care a permis menţinerea capacităţii combative, înzestrând totodată statul cu o organizare militară solidă, bazată pe theme şi stratioţi şi cu o fiscalitate sigură, sprijinită pe o numeroasă ţărănime liberă. 173
Page 3 and 4:
Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 173: Istorie şi spiritualitate în Biza
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245:
show all

Afi?eaz? documentul PDF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?