Afi?eaz? documentul PDF

Ioan Octavian RUDEANU
de Dumnezeu» cum a învăţat totdeauna Biserica, ci ea a născut
pe omul Hristos, şi de aceea trebuie numită Născătoarea de om
sau cel mult Născătoarea de Hristos.” (Rămureanu, 1975)
Atmosfera tulbure de la Constantinopol s-a transpus şi în
cadrul Sinodului, deoarece la el participa Nestorie, cu erezia lui,
ca de asemenea, rivalul lui onorabil, Sfântul Ciril, autorul a
„Cinci cărţi pentru combaterea blasfemiei lui Nestorie”. Cu
un an înaintea Sinodului al III-lea, Ciril susţinuse un sinod la
Alexandria. Deci, el şi adepţii lui au constituit o tabără puternică
antinestoriană. Lui Ciril i s-a aliat şi Biserica Romei, prin
preţiosul prelat Celestin, ca, de asemenea, episcopul Nifon al
Efesului şi Iuvenal al Ierusalimului, asigurându-se astfel o
majoritate comodă.
Spre nenorocul unei atmosfere duhovniceşti şi frăţeşti, ce s-
ar fi cuvenit dezbaterilor Sinodului, Nestorie a câştigat şi el
aliaţi, în episcopii Ioan al Antiohiei, Teodoret de Cir şi Andrei
de Samosata. Lupta dintre cele două tabere a fost inevitabilă, dar
pierdută pentru Nestorie, ce se afla în minoritate.
Împăratul Theodosie al II-lea a urmărit cu interes lucrările
Sinodului, fiindcă el îl iniţiase tocmai pentru împăcarea şi
unitatea frăţească a credincioşilor. Profund tulburat de situaţie,
deşi era drept în credinţa lui Nestorie, hotărăşte înlăturarea celor
doi rivali, Nestorie şi Ciril, spre a stabili pacea. Tot clerul din
Constantinopol s-a solidarizat cu Ciril şi i-a cerut împăratului să
revină asupra hotărârii. A fost înţelegător, l-a destituit numai pe
Nestorie din funcţie, încât acesta a părăsit Sinodul, rămânând
victorios Ciril, cu adevărul de credinţă ce-l avem şi astăzi,
privind personalitatea Domnului Iisus.
Lucrările Sinodului s-au desfăşurat la Efes, între 22 iunie şi
31 iulie 431, cu participarea a 198 de episcopi. În 11 iulie s-a
132