Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

bibliotecametropolitana.ro
from bibliotecametropolitana.ro More from this publisher
01.01.2015 Views

92 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU participat şi eu, în jurul lui Ioan Pelivan, un bun moldovan, un om de omenie, cult, licenţiat în drept, cam moale de fire, dar de încredere. L‐au ales pe el preşedinte. În ce mă priveşte, am fost bucuros de această alegere. Această adunare pentru alegeri s‐a ţinut în cursul nopţii de 20 noiembrie. Am plecat de la şedinţă mulţumit că Sfatul Ţării va avea un preşedinte potrivit. A doua zi, îndată ce am ajuns la Sfatul Ţării în vederea deschiderii, m‐am dus la Pelivan să‐l felicit pentru marea zi care ajunsesem s‐o trăim şi pentru înalta funcţie ce i s‐a încredinţat. Spre mirarea mea, el îmi spune că lucrurile au luat o altă întorsătură. Aseară, după ce ai plecat dumneata – îmi spune el – au venit alţii la adunare: au venit din partea minoritarilor şi din partea ţăranilor câţiva inşi, şi au spus că ei pe Pelivan nu‐l vor. Pelivan e un prea pronunţat naţionalist. Noi vrem un preşedinte care să fie neutru, şi‐l vrem pe Inculeţ. Prin felul lui de a se comporta de când a venit de la Petrograd, a câştigat susţinerea minoritarilor, care cred că găsesc în el un sprijin în susţinerea intereselor lor. În faţa unei astfel de situaţii, am renunţat la hotărârea luată aseară, pentru ca preşedintele să poată fi ales cu unanimitate” 2 . 2) Motivul renunţării: interesul naţional Într‐adevăr, noaptea din ajunul deschiderii Sfatului Ţării a fost una memorabilă. Pe la ora 3 dimineaţa, Ioan Pelivan a fost vizitat, în camera pe care o ocupa la etajul 2 din clădirea viitorului Sfat al Ţării, de către „finii” săi (aşa erau numiţi luptătorii convinşi pentru cauza moldovenească) Vasile Ţanţu, Ion Buzdugan şi Anton Crihan, care l‐au informat despre acţiunile întreprinse de liderii minorităţilor naţionale din Basarabia (Kenigschatz alias Nadejda Grinfeld, preşedinte al Partidului Social‐Democrat Muncitoresc Rus; Samuil Lichtman, deputat din partea organizaţiei naţionale a evreilor; Cristo Misirkov, deputat din partea organizaţiilor naţionale ale bulgarilor etc.), precum şi ai aşa zisei fracţiuni ţărăneşti (Pantelimon Erhan, preşedinte al Comitetului executiv gubernial al ţăranilor din Basarabia; Teofil Cotoros, reprezentant al Comitetului Executiv gubernial al Sfatului deputaţilor soldaţi şi muncitori; Vasile Rudiev, deputat din partea Comitetului executiv gubernial al deputaţilor ţărani; Vladimir Ţiganco, deputat din partea ţăranilor din judeţul Hotin etc.), imediat ce s‐a răspândit vestea despre desemnarea la postul de preşedinte al Sfatului Ţării a fruntaşului partidei naţionale. Aceştia aproape în unison au declarat că „Pelivan nu este bun. 2 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii. În Basarabia revoluţionară 1917‐1918. Amintiri. Cuvânt înainte Iurie Colesnic. Ediţie îngrijită, prefaţată, tabel cronologic, note, bibliografie şi indice de nume Octavian O. Ghibu, Editura Universitas, Chişinău, 1992, p. 437.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 93 Ştim dinainte că el va căuta să ducă Basarabia la Prut spre România, unde evreii şi ţăranii nu au nici un fel de drepturi.” La această înaltă demnitate ei îl doreau pe un „partizan al revoluţiei şi al Republicii Democrate Ruse”. La acel moment, în opinia lor, persoana care exprima mai în de‐aproape interesele lor era Ion Inculeţ. „Finii”, fireşte, mult mai tineri şi cu o experienţă politică modestă, au rămas surprinşi de poziţia „naşului”, care‐i îndemna să mediteze împreună asupra momentului politic actual. „Interesul nostru naţional moldovenesc, medita cu voce încercatul luptător, ne dictează, ca preşedintele Sfatului Ţării, pentru autoritatea şi prestigiul acestui organ suprem al Basarabiei, să fie votat nu cu 70 de procente din deputaţii lui, ci dacă se poate în majoritate”. În opinia lui Ioan Pelivan, spre surprinderea vizitatorilor nocturni, cel mai potrivit din deputaţii moldoveni, cu trecere la minoritari şi la fracţiunea ţărănească, era Ion Inculeţ. „El e de orientaţia Nistrului, obiectează oaspeţii. Apoi nu e bine să lăsăm soarta Basarabiei pe mâna unui rusificat, idealul căruia este Rusia revoluţionară”. Dând replica, Ioan Pelivan îşi argumenta poziţia: ”Altul mai potrivit nu găsim. Cât despre soarta viitoare a Basarabiei, ea e în mâna majorităţii deputaţilor, iar nu a preşedintelui. Dacă Inculeţ ca preşedinte nu va fi bun, foarte uşor îl vom putea răsturna, având noi, moldovenii, majoritate în Sfatul Ţării”. Maturitatea politică a lui Ioan Pelivan se manifestă şi prin explicarea situaţiei în care Ion Inculeţ nu va fi ales preşedinte şi va rămâne în fruntea fracţiunii ţărăniste. În acest caz, el va deveni „mai periculos cauzei naţionale moldoveneşti, decât la postul de preşedinte”, unde situaţia îl obligă „să ţină balanţa obiectivităţii”. Şi în cele din urmă, argumentul forte expus tinerilor prieteni: „la Inculeţ poate că se va deştepta conştiinţa naţională, adormită de ruşi, şi va merge cu noi pentru realizarea idealului”. După multe discuţii, fiind convinşi de argumentele „naşului”, tinerii au plecat să comunice cele convenite membrilor Blocului Moldovenesc, dar şi lui Ion Inculeţ. Ion Inculeţ în lucrarea autobiografică „O revoluţie trăită” recunoaşte că în noaptea de pomină, o solie alcătuită din deputaţii Anton Crihan, Ion Buzdugan şi Gherman Pântea l‐au vizitat la domiciliu. Oaspeţii nocturni i‐au comunicat că după plecarea sa de la şedinţă, Biroul şi‐a revizuit hotărârea cu privire la propunerea de alegere a preşedintelui, desemnându‐l pe dânsul drept candidat. Pe lângă motivul enunţat de minoritari că este un „moldovean mai tolerant”, vizitatorii au insistat asupra faptului că prin alegerea sa ca preşedinte al Sfatului Ţării s‐ar face transferul de suveranitate asupra Basarabiei deţinută de jure, nu şi de facto, de statul rus către noile autorităţi locale. Menţionăm faptul că, la acel moment, Ion Inculeţ, pe lângă calitatea de deputat în Sfatul Ţării din partea Comitetului gubernial

92 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />

participat şi eu, în jurul lui <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, un bun moldovan, un om de omenie,<br />

cult, licenţiat în drept, cam mo<strong>al</strong>e de fire, dar de încredere. L‐au <strong>al</strong>es pe el<br />

preşe<strong>din</strong>te. În ce mă priveşte, am fost bucuros de această <strong>al</strong>egere. Această<br />

adunare pentru <strong>al</strong>egeri s‐a ţinut în cursul nopţii de 20 noiembrie. Am plecat<br />

de la şe<strong>din</strong>ţă mulţumit că Sfatul Ţării va avea un preşe<strong>din</strong>te potrivit.<br />

A doua zi, îndată ce am ajuns la Sfatul Ţării în vederea deschiderii, m‐am<br />

dus la <strong>Pelivan</strong> să‐l felicit pentru marea zi care ajunsesem s‐o trăim şi pentru<br />

în<strong>al</strong>ta funcţie ce i s‐a încre<strong>din</strong>ţat. Spre mirarea mea, el îmi spune că lucrurile<br />

au luat o <strong>al</strong>tă întorsătură. Aseară, după ce ai plecat dumneata – îmi spune el –<br />

au venit <strong>al</strong>ţii la adunare: au venit <strong>din</strong> partea minoritarilor şi <strong>din</strong> partea ţăranilor<br />

câţiva inşi, şi au spus că ei pe <strong>Pelivan</strong> nu‐l vor. <strong>Pelivan</strong> e un prea pronunţat<br />

naţion<strong>al</strong>ist. Noi vrem un preşe<strong>din</strong>te care să fie neutru, şi‐l vrem pe Inculeţ.<br />

Prin felul lui de a se comporta de când a venit de la Petrograd, a câştigat<br />

susţinerea minoritarilor, care cred că găsesc în el un sprijin în susţinerea<br />

intereselor lor. În faţa unei astfel de situaţii, am renunţat la hotărârea luată<br />

aseară, pentru ca preşe<strong>din</strong>tele să poată fi <strong>al</strong>es cu unanimitate” 2 .<br />

2) Motivul renunţării: interesul naţion<strong>al</strong><br />

Într‐adevăr, noaptea <strong>din</strong> ajunul deschiderii Sfatului Ţării a fost una<br />

memorabilă. Pe la ora 3 dimineaţa, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> a fost vizitat, în camera pe<br />

care o ocupa la etajul 2 <strong>din</strong> clădirea viitorului Sfat <strong>al</strong> Ţării, de către „finii”<br />

săi (aşa erau numiţi luptătorii convinşi pentru cauza moldovenească) Vasile<br />

Ţanţu, Ion Buzdugan şi Anton Crihan, care l‐au informat despre acţiunile<br />

întreprinse de liderii minorităţilor naţion<strong>al</strong>e <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong> (Kenigschatz <strong>al</strong>ias<br />

Nadejda Grinfeld, preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> Partidului Soci<strong>al</strong>‐Democrat Muncitoresc<br />

Rus; Samuil Lichtman, deputat <strong>din</strong> partea organizaţiei naţion<strong>al</strong>e a evreilor;<br />

Cristo Misirkov, deputat <strong>din</strong> partea organizaţiilor naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e bulgarilor<br />

etc.), precum şi ai aşa zisei fracţiuni ţărăneşti (Pantelimon Erhan, preşe<strong>din</strong>te<br />

<strong>al</strong> Comitetului executiv guberni<strong>al</strong> <strong>al</strong> ţăranilor <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong>; Teofil Cotoros,<br />

reprezentant <strong>al</strong> Comitetului Executiv guberni<strong>al</strong> <strong>al</strong> Sfatului deputaţilor<br />

soldaţi şi muncitori; Vasile Rudiev, deputat <strong>din</strong> partea Comitetului executiv<br />

guberni<strong>al</strong> <strong>al</strong> deputaţilor ţărani; Vladimir Ţiganco, deputat <strong>din</strong> partea<br />

ţăranilor <strong>din</strong> judeţul Hotin etc.), imediat ce s‐a răspândit vestea despre<br />

desemnarea la postul de preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> Sfatului Ţării a fruntaşului partidei<br />

naţion<strong>al</strong>e. Aceştia aproape în unison au declarat că „<strong>Pelivan</strong> nu este bun.<br />

2<br />

Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii. În <strong>Basarabia</strong> revoluţionară 1917‐1918.<br />

Amintiri. Cuvânt înainte Iurie Colesnic. Ediţie îngrijită, prefaţată, tabel cronologic, note,<br />

bibliografie şi indice de nume Octavian O. Ghibu, Editura Universitas, Chişinău, 1992, p.<br />

437.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!