Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 89
cuviinţă să majoreze numărul total de la 120 la 150 de deputaţi, dintre care
105 (70%) erau rezervate pentru moldoveni şi 45 (30%) – minoritarilor. La
repartizarea mandatelor s‐a ţinut cont de corelaţia procentuală a etniilor în
componenţa populaţiei.
După discuţii îndelungate şi contradictorii, în cele din urmă, în şedinţa
din 6 noiembrie 1917, Biroul a aprobat Schema de repartizare a locurilor
de deputat în Sfatul Ţării 9 .
În şedinţa din 17 noiembrie 1917, Biroul a adoptat hotărârea cu privire
la convocarea Sfatului Ţării la 21 noiembrie 1917. În această zi, la Chişinău,
într‐o atmosferă solemnă, a avut loc ceremonia de inaugurare a primului
parlament al Basarabiei.
Constituirea Sfatului Ţării, ca organism de coordonare şi decizie în
Basarabia nu a fost deloc simplă, în condiţiile în care ruşii urmăreau să‐şi
impună oamenii lor la conducere, atât în parlament, cât şi în Directoratul
General. Lupta lor împotriva autodeterminării Basarabiei se desfăşura pe
mai multe planuri. Încă din iunie 1917, la Chişinău a sosit un detaşament
special alcătuit din patruzeci de activişti revoluţionari, trimişi de Petrograd
în Basarabia, ca să lupte pentru menţinerea Basarabiei în cadrul Rusiei. În
fruntea acestui grup se afla Ion Inculeţ, care devenise ajutor de comisar
gubernial al Basarabiei, şi Pantelimon Erhan, care fusese preşedinte al
Sovietului gubernial al Deputaţilor Ţărani. Odată sosit la Chişinău, grupul
respectiv a avut o întâlnire cu o delegaţie a Partidului Moldovenesc Ţărănesc,
prin vocea lui Pantelimon Erhan exprimând cât se poate de clar scopul
venirii lor de la Petrograd la Chişinău: „Am venit în Basarabia pentru a lupta
nu pentru autonomia Basarabiei, ci pentru adâncirea revoluţiei” 10 . Situaţia
creată a dus la o anumită divizare a grupărilor angajate în constituirea
organului de conducere a Basarabiei, despre care Gheorghe Ciugureanu,
într‐un studiu recent, face câteva precizări esenţiale: „În cadrul Sfatului
Ţării, pe lângă câteva fracţiuni politice mărunte, în principal reprezentând
grupări etnice minoritare (germani, evrei ucraineni etc.), acţionau două
partide mari, şi anume pe de o parte «Fracţia ţărănească», grupând
elementele de stânga şi cele rusofone, având ca lider pe Ion Inculeţ, urmat
de Pantelimon Erhan, Tziganko ş.a., care militau pentru obţinerea pentru
Basarabia a unei autonomii în cadrul Rusiei sovietice, iar pe de altă parte
9
Valeriu Popovschi, Procesele verbale...,loc. cit., p. 27‐28. În Anexe documentare
vezi schema Configuraţia politică şi naţională a Sfatului Ţării, 21 noiembrie 1917.
10
Alexandru Chiriac, Mic dicţionar al membrilor Sfatului Ţării din Chişinău (21
noiembrie 1917‐27 noiembrie 1918), în „Patrimoniu”. Revistă de lectură istorică, nr. 4,
1991; Nuţu Roşca, Basarabia şi ministrul întregitor Daniel Ciugureanu, Editura Prut
Internaţional, Chişinău, 2010, p. 54.