Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

86 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Preşedinte al adunării a fost ales avocatul Ioan Pelivan, personalitate
binecunoscută publicului bălţean. Cu acest prilej, el a rostit o cuvântare
plină de avânt, însufleţire şi patriotism. În discursul său, Ioan Pelivan
a trecut în revistă etapele de evoluţie ale Basarabiei de până şi de după
anexarea ei de către Rusia. Referindu‐se la perioada de autonomie a ţinutului
(1818‐1828), a constatat că la început, după anexare, Basarabia s‐a ocârmuit
după legile locale, iar în justiţie s‐au aplicat vechile legi moldoveneşti şi
obiceiurile pământului. Dar această situaţie s‐a menţinut o scurtă perioadă
de timp. Odată cu urcarea pe tron a ţarului Nicolae I, drepturile/privilegiile
Basarabiei au început a fi ştirbite. Procesul de rusificare s‐a intensificat
în timpul păstoriei în Basarabia a arhiereului Pavel Lebedev (1871‐1882).
Însă, menţionează oratorul, în pofida persecuţiilor la care au fost supuşi
moldovenii, sentimentele lor naţionale nu au fost strivite definitiv, ele au
rămas să „zacă ascuns ca jăratecul învelit în cenuşă în aşteptarea adierii
unui vânt care să‐i spulbere această cenuşă” 4 . Acest vânt binefăcător, în
opinia lui Ioan Pelivan, a adiat, pentru cei din Basarabia, pentru prima
dată, după revoluţia rusă din 1905, când se manifestă prima generaţie
de luptători naţionali, prin introducerea limbii române în unele instituţii
de învăţământ, prin apariţia presei naţionale etc. Foarte entuziasmat
caracterizează momentul politic actual: „Acum când s‐a prăbuşit tronul
tiranilor, când s‐a rupt lanţul robiei străine, când toate noroadele din Rusia
cer drepturi şi slobozenii, a sunat ceasul şi pentru moldoveni. Acum ori
niciodată!” În noile condiţii politice, „toată suflarea moldovenească, de la
vlădică până la opincă, (trebuie) să dea mână cu mână să alcătuiască o
obşte, să se organizeze în Partidul Naţional Moldovenesc şi să ceară de la
Guvernul vremelnic de la Petrograd dreptul de sineocârmuire, care ni s‐a
răpit acum 90 de ani” 5 . Cu acest îndemn îşi încheie cuvântarea preşedintele
Ioan Pelivan. Patriotul basarabean cerea moldovenilor să fie stăpâni în ţara
lor şi să lupte pentru redobândirea autonomiei, să nu mai tolereze situaţia
„de slugi la slugile veneticilor şi străinilor”.
A urmat la cuvânt Dimitrie A. Vrabie, vechi luptător pe tărâm naţional,
care a menţionat că „fără autonomie Basarabia va rămâne iarăşi legată
de mâini şi de picioare, fără autonomie Basarabia nu poate progresa nici
în direcţia culturală, nici în direcţia economică”. Părintele Ioan Bălteanu
a explicat adunării înţelesul cuvântului „autonomie”, împotriva căreia
fac propagandă cinovnicii ruşi şi duşmanii neamului moldovenesc.
Soldatul Constantin Leancă a pledat pentru înfiinţarea Partidului Naţional
Moldovenesc şi autonomia Basarabiei. Grigore Nica‐Ciobanu, mic
4
„Viaţa Basarabiei”, 1936, nr. 7‐8, p. 31.
5
Ibidem, p. 47‐48.