Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

CAPITOLUL VI
PROTESTUL LUI IOAN PELIVAN
DE LA 1912
1) Festivităţi fastuoase cu ocazia centenarului răpirii
Basarabiei
În mai 1912, se împlinea un centenar de la aşa‐numita de propaganda
imperială rusă „eliberare a Basarabiei de sub jugul turcesc şi alipirea ei
la Rusia”. Cu această ocazie, autorităţile ţariste au organizat festivităţi
fastuoase prilejuite de aniversarea acestui eveniment istoric. La 16/28
mai 1912, la Chişinău, a sosit ţarul Nicolae al II‐lea cu întreaga familie
imperială, fiind însoţit de membrii Consiliului de Stat, şambelani şi generali,
guvernatori şi înalţi prelaţi. Serviciul divin la Catedrala oraşului a fost oficiat
de arhiepiscopul Serafim, partizanul politicii naţionalist‐ortodoxe, care a
elogiat răpirea Basarabiei, calificând‐o ca o fericire pentru băştinaşi şi ca un
jubileu al credinţei ortodoxe. A doua zi, s‐au pus temeliile monumentului
ţarului Alexandru I (1801‐1825), pe timpul căruia a fost anexată Basarabia,
gestul respectiv simbolizând trăinicia stăpânirii ruseşti 1 .
Serbările organizate de oficialităţi nu s‐au bucurat de susţinerea
populaţiei băştinaşe. În pofida eforturilor depuse, numărul celor prezenţi la
manifestaţii era sub aşteptări. Atitudinea exprimată de românii basarabeni
era rezultatul muncii desfăşurate de liderii mişcării naţionale din Basarabia 2 .
2) Scriitorii ruşi mărturiseau că Basarabia este românească
Ioan Pelivan era bine documentat asupra faptului că înşişi scriitorii ruşi
mărturiseau că „în Basarabia n‐a murit niciodată ideea de frăţie şi ideea de
unire cu Moldova şi apoi cu România” 3 . Generalul Aleksei Nikolaievici
Kuropatkin publicase, în anul 1910, o lucrare cu titlul Problemele armatei
1
Nicolae Ciachir, op. cit., p. 87‐88.
2
Vezi: Constantin I. Stan, Centenarul răpirii Basarabiei (16 mai 1812‐16 mai
1912), în „Destin românesc”, nr. 2, 1997, p. 52‐63.
3
Ioan Pelivan, Discurs ţinut în şedinţa Camerei de la 9 şi 10 iulie 1920, cu
ocaziunea discuţiunii proiectului de răspuns la Mesaj, loc. cit., p. 156.