Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

72 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
în timpul revoluţiei din 1917, acest abecedar va fi reeditat la Odessa de
Emanoil Catelly.
Graţie susţinerii lui Ioan Pelivan, preotul Petru Gheorghian reuşeşte să
organizeze în comuna Prajila un cor mixt românesc, care, pe lângă imnele
Sf. Liturghii, învaţă diferite piese cu conţinut naţional şi patriotic, stârnind
admiraţia intelectualilor şi avântul poporului pentru reînvierea cuvântului
moldovenesc. Contactul cu profesorul Ion Zelea Codreanu, stabilit prin
intermediul lui Ioan Pelivan, l‐a ajutat pe părintele din Prajila să primească
de peste Prut un lot de carte, alcătuit din opere ale scriitorilor români, cărţi
de rit şi partituri corale, pe care le‐a folosit în activitatea de propagandă
naţională 3 .
Un mijloc eficient de cultivare a sentimentelor naţionale, întrebuinţat
cu deosebit succes de Ioan Pelivan, era muzica. Prin cunoştinţele sale din
România procura note (piese) muzicale, pe care le populariza prin familiile
moldovenilor bălţeni. Într‐o scrisoare către generalul Ştefan Stoica, Ioan
Pelivan se confesa acestuia că, aflându‐se la Slănic şi Iaşi, s‐a interesat
de „muzica veche moldovenească bisericească, dar nu a găsit nimic”.
Considera că această muzică, care e foarte plăcută şi are priză la ţărani mai
ales, s‐ar putea lesne introduce în bisericile de la ţară. „Chiar m‐au rugat
mai mulţi preoţi de aici” să le fac rost de notele muzicale. Negăsindu‐le în
timpul aflării sale în România, la rândul său, i‐a rugat pe alţii. „Mulţi mi‐au
făgăduit, dar făgăduinţa e... puţin”, se destăinuia Pelivan generalului. Era
în căutarea unor piese serioase muzicale pentru pian, coruri şi orchestră ale
lui Caudela, Enescu, Vidu, Porumbescu etc., bucăţi, care după aprecierea
sa „sunt în stare să trezească morţii din mormânturi”. Regreta foarte mult
că nu a putut găsi tipărită „Sârba Eforiei”, audiată la Slănic în interpretarea
orchestrei militare, piesă pentru care era gata să dea „cât i s‐ar fi cerut” 4 .
Într‐o altă scrisoare (29 septembrie 1910) mulţumea lui Apostol Culea
pentru piesele muzicale trimise, mai ales „Doina Oltului” şi (cea) din „Baba
Hârca”, care la toţi au plăcut, şi se arăta îndeosebi interesat de „operele şi
operetele naţionale” 5 . În familiile cunoscuţilor în care exista pian, la sărbători
sau petrecere cu prietenii se interpretau cu multă dragoste cântecele şi ariile
naţionale, îndeosebi „Souvenire de Bessarabie”de Hoffman. Cu concursul
nemijlocit a lui Ioan Pelivan, la Bălţi a ajuns şi a dat reprezentaţii trupa de
teatru românesc de sub conducerea artistului Bibescu.
Ca rezultat al activităţii lui Ioan Pelivan şi a susţinătorilor săi, treptat,
3
„Viaţa Basarabiei”, nr. 7‐8, 1936, p. 89.
4
Ioan Pelivan. Deşteptarea Naţională. Corespondenţă. Memorii (1900‐1918),
loc. cit., p. 48‐49.
5
Ibidem, p. 47.