Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 71
Cotiugenii Mari, judeţul Soroca, învăţătorul Ion A. Buzdugan, de la şcoala
din Bursuceni, notarul public C. Soroceanu, învăţătorul Ion Barbă din satul
Recea, judeţul Bălţi, moşierul M.M. Ciugureanu etc. 2
Sub influenţa acestui grup cu sentimente naţionale, în frunte cu I.
Pelivan, cercurile intelectualilor din Bălţi devin din ce în ce mai conştiente
asupra rostului lor naţional şi social, mulţi nemaiavând complexe, ca mai
înainte, în ceea ce priveşte originea lor moldovenească, începând chiar a
vorbi moldoveneşte şi în instituţiile publice. Procesele judiciare în care
erau implicaţi ţăranii moldoveni, Ioan Pelivan le examina în moldoveneşte,
refuzând serviciul translatorului oficial.
La biblioteca publică din oraş, Ioan Pelivan înfiinţează, în 1908, o
secţie cu cărţi româneşti din diferite domenii: istorie, literatură, ştiinţă. Aici
puteai găsi revistele „Viaţa Românească” ce apărea la Iaşi, „Convorbiri
literare” de la Bucureşti, „Familia română” a lui Lucian Bolcaş ce se
edita la Budapesta, ziarele „Universul”, „Viaţa Naţională”, precum şi alte
publicaţii periodice şi cărţi. Această secţie a avut o importanţă deosebită în
viaţa naţională a oraşului, deoarece era singurul loc unde tinerii din Bălţi
puteau citi cărţi şi alte publicaţii scrise în limba română, fapt ce, desigur,
contribuia în chip esenţial la trezirea şi cultivarea conştiinţei lor naţionale.
Fondul bănesc pentru achiziţia de carte sporea din amenzile benevole
stabilite drept pedeapsă pentru întrebuinţarea cuvintelor ruseşti în discuţiile
dintre moldoveni (5 copeici pentru fiecare cuvânt), precum şi din micile
cotizaţii la jocurile de cărţi. Secţia respectivă a bibliotecii a contribuit la
trezirea şi cultivarea conştiinţei naţionale a tinerilor moldoveni din Bălţi.
Intelectualitatea din oraş şi ţinut – preoţi, învăţători, studenţi – şi‐au
îmbogăţit cunoştinţele din aceste surse de cultură naţională. Unii din aceştia
au jucat un rol însemnat în mişcarea naţională şi unionistă din 1917‐1918.
Menţionăm doar câteva nume: învăţătorii Porfirie Fală, Ion Buzdugan,
preotul Petru Gheorghian, Anton Crihan, Ion Văluţă, Dimitrie Vrabie,
Nicolae Borcea, Simion Murafa etc.
O activitate susţinută desfăşura Ioan Pelivan în mijlocul învăţătorilor
şi preoţilor de la sate. În calitate de membru al Consiliului şcolar bisericesc
judeţean şi preşedinte al comisiilor de examinare făcea propagandă printre
învăţători ca să înveţe copiii şi româneşte. A îndrumat pe mulţi tineri spre
Universitatea din Iaşi, având grijă ca aceştia să fie asiguraţi cu bursă şi
cămin. Pentru a înlesni răspândirea culturii naţionale în Basarabia, Ioan
Pelivan scoate la şapirograf un abecedar ruso‐român, (partea română cu
alfabet latin) cu noţiuni sumare de ortografie şi gramatică. Mai târziu,
2
Pan. Halippa, Ion Pelivan – Viaţa şi activitatea, în Fapte trecute şi basarabeni
uitaţi, p. 240.