Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

64 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Krupensky – aşa cum va arăta Ioan Pelivan în discursul ţinut în şedinţa
Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, din 9‐10 iulie 1920, cu ocazia
discutării proiectului de răspuns la mesajul regal – „avea drept cal de bătaie
separatismul nostru moldovenesc. El spunea verde ministrului Stolipin, că:
«dacă n‐am fi noi Krupensky cu campania noastră acolo, Basarabia de mult
s‐ar fi separat de Rusia şi ar fi trecut la România». Bineînţeles, că drept
recompensă pentru atitudinile exprimate, Krupensky avea la dispoziţia sa
toate fondurile necesare din ministerul de interne şi lupta curentului nostru
naţionalist‐democrat devenea tot mai grea” 19 . Despre familia nobiliară rusă
Krupensky, fruntaşul basarabean mai arăta că era atât de numeroasă şi atât
de influentă, încât „Basarabia era numită Krupenskaia‐Gubernia” 20 .
Un alt „duşman, care personifica un curent întreg, era colonelul rus,
în mantie arhierească, Serafim Ciceacof. Dat afară din armata rusă pentru
diferite fapte ruşinoase, Ciceacof pentru a ajunge acolo, unde a ajuns, s‐a
făcut membru credincios al vestitului cabinet al contesei Ignatieva din
Petrograd, care distribuia locurile de miniştri şi posturile de arhierei. De
acolo a început activitatea sa şi vestitul Grişca Rasputin” 21 . Ioan Pelivan
arată că Serafim Ciceacof, încă de la venirea în Basarabia, a urmărit să
anihileze „spiritul separatist” şi a început cu tagma bisericească. A închis
tipografia moldovenească eparhială din Chişinău, unde se tipăriseră o serie
de cărţi frumoase bisericeşti româneşti, a înlăturat pe mulţi profesori care
depindeau de puterea ce i‐o conferea funcţia sa oficială, a închis catedra de
limbă română de la Seminarul Teologic şi Şcoala Eparhială, a interzis de a
se mai face slujba religioasă în româneşte în biserici. Toate aceste măsuri
au avut efecte dezastruoase pentru românismul din Basarabia. Printre
victimele acestor măsuri sau „martiri”, cum îi denumeşte Ioan Pelivan, au
fost: prof. Ion Rădulescu de la seminarul din Chişinău, cunoscut în literatura
română pentru traducerea „Demonului” lui A. Puşkin; prof. Vasile Floru
de la Şcoala Eparhială, care a fost trimis în Caucaz; Ion Halippa (fratele
mai mare al binecunoscutului luptător pentru cauza naţională, Pantelimon
Halippa), fost inspector al şcoalelor primare din Basarabia, care a fost
trimis la Berdeansk, în Crimeea, pe malul Mării Azov; arhimandritul Gurie
Grossu, care a tipărit o serie de cărţi şi broşuri româneşti pentru şcolile
primare; preoţii Ion Bălteanu, Costache Partenie şi mulţi alţii 22 .
În evaluarea factorilor care au contribuit la potenţarea spiritului naţional
în Basarabia, Ioan Pelivan acordă o importanţă deosebită curentului religios
19
Ibidem, p. 150.
20
Ibidem, p. 150‐151.
21
Ibidem, p. 151.
22
Ibidem.