Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 63
submina influenţa „Basarabiei”, guvernatorul a organizat, neoficial, editarea
unei alte publicaţii în limba română, numită „Moldovanul”. „Basarabia”
şi‐a încetat apariţia în martie 1907, tipărind pe prima pagină din penultimul
număr (78) poezia Deşteaptă‐te, române!. Deşi existenţa „Basarabiei” a
fost de relativ scurtă durată, publicaţia a avut o mare importanţă din punct
de vedere organizatoric şi ideologic, contribuind mult la consolidarea
mişcării naţionale. Ea a limpezit ideile şi a scos în prim‐planul vieţii politice
figurile cele mai valoroase ale Basarabiei 16 . Această publicaţie a deschis
calea apariţiei altor ziare şi reviste, ca: „Glasul Basarabiei”, „Luminătorul”,
iar apoi „Cuvânt Moldovenesc”, precum şi a diverse foi, broşuri, cărţi,
calendare şi alte tipărituri în limba română.
După închiderea ziarului „Basarabia”, Ioan Pelivan este nevoit să
dispară, pentru o perioadă de pe scena politică centrală, refugiindu‐se, la
fel ca alţi tineri care se concentraseră în jurul publicaţiei menţionate, la
Iaşi. Pe unii dintre aceştia, i‐a sprijinit în obţinerea de burse la prestigioasa
Universitate ieşeană 17 .
4) Adversari ai mişcării naţionale din Basarabia
Mişcarea românilor din Basarabia s‐a confruntat încă de la început cu
obstrucţii venite din partea aparatului de stat ţarist, cât şi a clasei boiereşti
ruseşti din această provincie. Erau vizate atât Partidul Naţional‐Democrat
Moldovenesc, conducerea şi membrii acestuia, cât şi publicaţia „Basarabia”,
căreia, încă de la apariţia, în anul 1906, i‐a fost contrapus jurnalul „Drug”,
condus de Pavel Cruşevan, considerat de I. Pelivan drept „unul din cei mai
mari renegaţi ai neamului nostru” şi care „a început atacul contra noastră,
învinuindu‐ne de separatism şi spunând că el, care a luptat pentru Rusia,
va lupta şi înainte ca să păstreze spiritul rusesc în Basarabia, calificând
ca cea mai mare nenorocire pentru Basarabia activitatea partidului
naţional‐democrat îndreptată spre deşteptarea sentimentului naţional în
această ţară” 18 .
În ordinea stabilită de I. Pelivan, al doilea mare adversar al mişcării
naţionale din Basarabia a fost Aleksandr Nikolaevici Krupensky,
reprezentant de seamă al marii boierimi ruse din provincie, care avea să
se „remarce” în disputa pe tema drepturilor istorice asupra teritoriului
dintre Prut şi Nistru, la Conferinţa Păcii de la Paris, din anii 1919‐1920.
Adevărat „stâlp al reacţionarismului rusesc în Basarabia”, Aleksandr N.
16
Ibidem, p. 77‐78.
17
Vezi: Th. Inculeţ, loc. cit., p. 184.
18
Ioan Pelivan, Discurs ţinut în şedinţa Camerei de la 9 şi 10 iulie 1920, loc. cit.,
p. 150.