Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 61
de limba dulce a mumei lor, că intelectualii noştri trebuie să ia pildă de la
poloni, gruzini, estoni, letoni, germani etc., cari între ei nu vorbesc altă
limbă decât cea natală şi că limba moldovenească este o ramură a limbei
latine, care a fost cea mai bogată şi mai nobilă limbă în lume”. În scopul
de a‐şi întări argumentul, el arăta că „societatea bună” din Petersburg
„desconsideră limba rusă şi nu vorbeşte altă limbă decât limba franceză,
care şi ea se trage de la aceiaşi tulpină, ca şi limba moldovenească” 12 . În
„Bessarabskaia jizni”, el scrie un articol destul de dur împotriva politicii
de rusificare desfăşurate de autorităţile ţariste. Intitulat Chestiunea limbii
în şcolile primare din Basarabia, articolul ataca problema necesităţii
introducerii limbii române în învăţământ, căci copii sunt siliţi „să înveţe
totul mecanic”. În acelaşi timp, el şi‐a intensificat corespondenţa cu Zamfir
Arbore, solicitând sprijin pentru înfiinţarea unei publicaţii româneşti la
Chişinău. Demersurile nu au rămas fără răspuns, ele fiind în deplin consens
cu intenţiile românilor basarabeni stabiliţi peste Prut 13 .
3) Redactor‐şef al ziarului „Basarabia”
Pentru propaganda ideilor naţionale şi a celor de dreptate socială, din
iniţiativa şi cu sprijinul material al lui Constantin Stere, pe atunci profesor
la Universitatea din Iaşi, Partidul Naţional‐Democrat Moldovenesc
înfiinţează, la începutul anului 1906, ziarul cu numele de „Basarabia”, având
subtitlul: „organul partidului naţional‐democrat moldovenesc”. Această
publicaţie a fost primul organ de propagandă naţională în Basarabia, după
1812. Apărea în limba română, cu litere chirilice. Proprietar şi director al
ziarului a fost avocatul Emanuil Gavriliţă, iar din data de 25 mai 1906, Ioan
Pelivan a funcţionat ca redactor‐şef, astfel fiind recunoscut drept cel mai
bine pregătit în ce priveşte folosirea limbii române. La această publicaţie
au colaborat cu diverse articole Pantelimon Halippa, Mihai Vântu, Vasile
Oatul, Ion Inculeţ ş.a. Multe articole şi materiale apăreau semnate cu
pseudonime, din considerente lesne de înţeles, având în vedere intensa
monitorizare din partea organelor de stat ţariste: Ioan Pelivan semna cu
numele de Ion Rezeneanul; Pantelimon Halippa – Pintilie Cubolteanu;
Mihai Vântu – Mihai Furtună; Ion Inculeţ – Ion Gându; Vasile Oatul – Moş
Vasile; Theodor Inculeţ – Toader Scarandiu.
12
Liubova D. Cumpan, născută Costin, profesoară, Amintiri din 1905‐1908,
loc. cit., 2.
13
Ioan Scurtu, ş.a., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, p. 89;
Gheorghe Negru, Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia, Editura Prut
Internaţional, Chişinău, 2000, p. 76.