Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

60 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Stere 7 la Iaşi, ca să vie la Chişinău şi să ne deie o mână de ajutor. A venit
numai C. Stere şi el ne‐a fost de mare folos, căci avea o practică politică
şi avea şi mijloacele băneşti...” 8 . Halippa mai spunea că „Zamfir Arbore
ţinea legături cu Ioan Pelivan încă de pe vremea când acesta era la Dorpat
în Estonia şi organiza acolo «pământenia studenţească basarabeană», cu
o bibliotecă bunişoară românească, cu cărţi de istorie şi literatură. Cărţile
acestea i le procura Zamfir Arbore, care avea şi o organizaţie clandestină
pentru trimiterea lor peste Prut. Zamfir Arbore îşi spunea în glumă că
el este «ober contrabandist» şi mijlocul de contrabandă îl întrebuinţa nu
numai pentru trimiterea de cărţi, de ziare şi broşuri de propagandă, ci şi
pentru arme organizaţiilor revoluţionare ruseşti” 9 (!).
2) Între membrii primei grupări naţionale la Chişinău
După înfrângerea Rusiei de către japonezi, în Basarabia, în jurul
marelui patriot Emanuil Gavriliţă, se organizează, la Chişinău, prima
grupare naţională democratică moldovenească. Din această grupare făceau
parte Constantin Stere, Ioan Pelivan, Pantelimon Halippa, Iustin Frăţiman,
P. Braga, Vasile Oatul şi alţii, unii dintre ei erau de curând proaspăt
eliberaţi din închisorile ruseşti. Organizaţia avea un pronunţat caracter
naţional‐revoluţionar, ducând şi o activitate febrilă împotriva rusificării
Basarabiei de catre imperiul ţarist. În afara domiciliilor preopinenţilor
menţionaţi, centrele acestor „cercuri moldoveneşti” se aflau la locuinţele
altor membri şi apropiaţi, precum: preotul Constantin Parfeniev, funcţionarul
de la Tribunalul din Chişinău Nicolae Ivanovici Andronovici, profesorul
Nicolae Alexandrovici Popovschi, familia Liubovei Cumpan‐Costin şi în
alte locuri 10 . Aceste cercuri au stat la baza Partidului Naţional‐Democrat
Moldovenesc, prima formaţiune care a „ridicat steagul naţionalităţii
româneşti şi steagul dreptăţii sociale în Basarabia” şi care ulterior şi‐a
schimbat denumirea în „Partidul Ţărănesc Basarabean” 11 .
Pentru a stimula cultivarea limbii moldoveneşti (române), Pelivan le
spunea adesea cunoscuţilor săi că „numai renegaţii şi trădătorii se leapădă
7
Vezi: Schiţe biografice.
8
Arh. C.N.S.A.S., Fond I 161960, dosar 6, f. 48. Scrisoarea lui Pan Halippa către
Dl. Spiridonică.
9
Ibidem, f. 52.
10
Liubova D. Cumpan, născută Costin, profesoară, Amintiri din 1905‐1908,
loc. cit., 2.
11
Ioan Pelivan, Discurs ţinut în şedinţa Camerei de la 9 şi 10 iulie 1920, cu
ocaziunea discuţiunii proiectului de răspuns la Mesaj, în „Viaţa Basarabiei”, Anul V, Nr.
7‐8, iulie‐august 1936, p. 150.