Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 55
Am văzut fel de fel de oameni, unii din cari ar face cinste orişicăreia
ţări civilizate, iar alţii sunt rapăn pe corpul societăţii.
Şi la noi, aceşti oameni sunt întorlocaţi, ca să petreacă tot o soartă şi
tot un amar...
Ceea ce m‐a supărat mai tare în calea etapului (convoiului), apoi –
păduchii, cu cari vagoanele pentru arestaţi sunt ticsite, şi putoarea, pentru
că aceste vagoane îs fără ventilator, iar uşile nu era voie a le deschide.
Nopţile fără somn, în păduchi şi putoare, niciodată n‐am să le uit. În
vagoanele menite pentru 25‐28 de oameni ticseau câte 50 de inşi!!” 22 .
Condiţiile de trai din nordul Rusiei erau insuportabile, iarna frigurile
ajungând până la minus 40 de grade, vara bălţile puturoase cu miliarde de
ţânţari şi alte insecte le făcea viaţa celor exilaţi şi mai grea. Poşta în aceste
locuri se aducea o dată‐n lună, iar uneori o dată în două luni. Comparând
nivelul de trai de acasă cu cel din exil, Ioan Pelivan constata că „viaţa
(de aici – n.a.) pre puţin de a fi mai ieftină decât în Chişinău. Aborigenii
de (pe) loc se hrănesc cu un fel de peşte foarte puturos, care se numeşte
„tresca”. Noi „veneticii” nici a vede nu‐l putem fără greaţă” 23 . Ajuns la
„destinaţie” în miezul iernii, i s‐au acutizat durerile reumatice: „Aşa mă
junghie prin genunchi, că mai mult de un ceas nu pot sta în picioare”, se
confesa prietenului de la Chişinău. Durerile acestea le simţea un tânăr de
doar 27 de ani!
Tot din corespondenţa pe care o purta cu prietenii săi aflăm şi
despre contingentul de exilaţi. „De tot politicani (deţinuţi politici) în
Arganghelskaia gubernia sunt peste 350, iar în capitala guberniei – peste 60.
Între ei sunt studenţi, învăţători, cursiste, funcţionari, statisticieni, avocaţi,
doctori, un profesor de la Universitatea SPBurgului... Din moldoveni aici
(în gubernie) sunt 1) Grişcov, student din Dorpat (Onega); 2) Oatul Vasile,
aşijderea (Pinega); 3) Iurescu, lucrător din Kiu...” 24 .
5) La Viatka şi Kazan
De la Arhanghelsk, Ioan Pelivan, în baza unui ordin al Ministerului
de Război, a fost înregimentat în batalionul 231 „Cotelnici”, din oraşul
Viatka, ca simplu soldat. Această măsură a fost aplicată aproape tuturor
elementelor considerate „turbulente şi periculoase” pentru liniştea politică
a Imperiului ţarist. Se urmărea trimiterea lor pe frontul ruso‐japonez, pentru
22
Ioan Pelivan, Deşteptarea Naţională. Corespondenţă. Memorii (1900‐1918),
loc. cit., p. 24, 27.
23
Ibidem, p. 25.
24
Ibidem.