Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 51
sub supravegherea poliţiei. Din ianuarie şi până în decembrie 1903, Ioan
Pelivan s‐a aflat sub supravegherea poliţiei, dar în condiţii de libertate, ceea
ce, aşa cum vom vedea mai jos, i‐a permis să‐şi dea licenţa. Aceeaşi situaţie
a avut‐o Vasile Oatul.
Membrii Pământeniei, după ieşirea lor din închisoare, nu s‐au dezis de
organizaţia lor, de idealurile naţionale şi au continuat să activeze. În 1904,
când la Dorpat a descins fostul seminarist Pan Halippa, el i‐a mai găsit aici
pe V. Oatul şi A. Grişcov, care rămăseseră un an în plus după amnistierea
celorlalţi.
3) Importanţa Pământeniei basarabene
pentru mişcarea naţională
Despre însemnătatea Pământeniei basarabene din Dorpat găsim
următoarea apreciere în discursul lui Ioan Pelivan rostit, la sărbătorirea
sa din 1 iunie 1936, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani şi a 35 de
ani de activitate naţional‐patriotică: „La Universitatea din Dorpat, care
a fost adevărata noastră Alma Mater, noi am început să studiem, în mod
conştient trecutul nostru românesc, la început după lucrările istoricilor
ruşi: Palauzov, Batiuşkov, Nakko, Stadniţki şi alţii, iar limba şi gramatica
română, după Iacob Hinculov şi Ion Doncev, pentru ca mai târziu să
profităm de manualele de istorie şi literatură română ce ni se trimiteau de
la Iaşi şi Bucureşti de către emigranţii basarabeni: Z. Arbore, Gh. Madan,
Dr. Guţu de la Podul Iloaiei şi alţii... Acolo ne‐am format noi concepţiile
noastre politice şi sociale. Acolo – în mediul studenţilor eterogeni, în auzul
imnurilor lor naţionale şi cântecelor lor patriotice, sub influenţa literaturii lor
naţional‐revoluţionare, plină de lupte tragice, dar eroice, pentru dezrobire –
ni s‐a trezit definitiv conştiinţa noastră naţională de moldoveni şi de
români. În sfârşit, în temniţele Dorpatului şi Wendenului, precum ulterior
în surghiunul din tundrele guvernământului Arhanghelsk, ni s‐a oţelit
voinţa de a lupta pentru derâmarea «puşcăriilor popoarelor» (T. Şevcenco)
şi pentru ridicarea naţională culturală şi economică a Basarabiei” 14 .
Prin cultivarea interesului pentru limba, literatura, istoria şi cultura
română, la care Pământeniile basarabene au avut un rol remarcabil, s‐a
dezvoltat curentul naţional românesc în provincia dintre Prut şi Nistru, care
a avut un caracter preponderent cultural, preluând ideile şi temele de bază ale
14
„Viaţa Basarabiei”, nr. 7‐8/1936, p. 92‐94; Ion Şpac, Viaţa Basarabiei. 1932–
1944. Cercetări bibliografice şi informative, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova,
Biblioteca Ştiinţifică Centrală, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”,
Editura „Pontos”, Chişinău, 2002, p. 315.