Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
50 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU Ştefan Usinevici recunoaşte relaţiile cu camarazii din Dorpat cărora le „trimiteam cărţi româneşti, caricaturi de‐ale ţarului şi ale altor persoane de vază, din presa străină (interzisă în Rusia), le dădeam informaţiile ce ni le cereau etc.” 11 Cel mai mare interes pentru jandarmi au prezentat cărţile româneşti din biblioteca Pământeniei, care au fost trimise poliţiei din Chişinău „spre examinare şi raportare”. Membrilor Pământeniei basarabene li s‐au adus următoarele acuzaţii: 1. organizarea unei societăţi ilegale şi revoluţionare; 2. propaganda politică cu scop de a distruge regimul legal şi 3. separatismul moldovenesc 12 . Separatism moldovenesc însemna separarea Basarabiei de la Rusia şi reunirea ei cu România. Arestaţii politici (14 la număr, cea ce constituia circa jumătate din totalul organizaţiei) au stat închişi câte 5‐6‐7 luni: unii în puşcăria din loca litate, ce era vizavi de universitate, (de fapt, vechea clădire a universităţii, fusese transformată în închisoare), alţii la închisoarea din Wenden (Lituania). Mai mult ca toţi a stat în puşcăria din Dorpat Ioan Pelivan, sufletul organizaţiei naţionale, invinuit de separatism şi instigare la revoltă: circa 10 luni şi jumătate, fiind eliberat abia la jumătatea lunii ianuarie 1903. În ziua când se împlinea o lună de la arest, Ioan Pelivan trimitea „corespondentului” său de la Bucureşti un răvaş din care spicuim: „Îţi scriu dintr‐un aşezământ suprem educativ rusesc... Nici o universitate nu poate să deie atâta educaţie, cât dau puşcăriile ruseşti... Îs pline tiurmele (închisorile) de studenţi şi cursiste. În numărul lor am avut onoarea şi eu a nimeri. Numai foarte mi‐i ciudă, că mai degeaba m‐au închis. Ce‐am petrecut într‐această lună nu pot să‐ţi descriu. Dar gândesc că partea politică încă‐i înainte” 13 . Ancheta penală a durat mult timp şi a fost făcută de jandarmerie. S‐a căutat să li se aplice articolul 250 din codul penal – delict împotriva statului. Curtea de Apel din Petrograd nu a găsit, însă, suficiente dovezi pentru darea lor în judecată şi dosarele au fost închise. Dar jandarmeria a urmat calea administrativă, astfel încât departamentul poliţiei a condamnat la deportare pe trei studenţi: Vasile Oatul e trimis la Penega, Ioan Pelivan – la Arhanghelsk şi Viatka, iar Alexandru Grişcov – la Onega. Ceilalţi studenţi basarabeni, adică Al. Oatul, Gh. Chicu, Th. Loghin, V. Mahu, C. Goian, Al. Poleanschi, Al. Cemerinov, N. Siminel şi Hinculov au fost lăsaţi 11 Ştefan Usinevici, Nostalgii basarabene, p. 31. 12 Alexandru I. Oatul, Amintiri despre Pământenia basarabeană din Dorpat 1899‐1902, în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, 2005, nr. 2 (26), p. 5; Începuturile mişcării naţionale în Basarabia în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, 2003, nr. 1 (17), p. 45. 13 Ioan Pelivan, Deşteptarea Naţională. Corespondenţă. Memorii (1900‐1918), loc. cit., p. 17.
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 51 sub supravegherea poliţiei. Din ianuarie şi până în decembrie 1903, Ioan Pelivan s‐a aflat sub supravegherea poliţiei, dar în condiţii de libertate, ceea ce, aşa cum vom vedea mai jos, i‐a permis să‐şi dea licenţa. Aceeaşi situaţie a avut‐o Vasile Oatul. Membrii Pământeniei, după ieşirea lor din închisoare, nu s‐au dezis de organizaţia lor, de idealurile naţionale şi au continuat să activeze. În 1904, când la Dorpat a descins fostul seminarist Pan Halippa, el i‐a mai găsit aici pe V. Oatul şi A. Grişcov, care rămăseseră un an în plus după amnistierea celorlalţi. 3) Importanţa Pământeniei basarabene pentru mişcarea naţională Despre însemnătatea Pământeniei basarabene din Dorpat găsim următoarea apreciere în discursul lui Ioan Pelivan rostit, la sărbătorirea sa din 1 iunie 1936, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani şi a 35 de ani de activitate naţional‐patriotică: „La Universitatea din Dorpat, care a fost adevărata noastră Alma Mater, noi am început să studiem, în mod conştient trecutul nostru românesc, la început după lucrările istoricilor ruşi: Palauzov, Batiuşkov, Nakko, Stadniţki şi alţii, iar limba şi gramatica română, după Iacob Hinculov şi Ion Doncev, pentru ca mai târziu să profităm de manualele de istorie şi literatură română ce ni se trimiteau de la Iaşi şi Bucureşti de către emigranţii basarabeni: Z. Arbore, Gh. Madan, Dr. Guţu de la Podul Iloaiei şi alţii... Acolo ne‐am format noi concepţiile noastre politice şi sociale. Acolo – în mediul studenţilor eterogeni, în auzul imnurilor lor naţionale şi cântecelor lor patriotice, sub influenţa literaturii lor naţional‐revoluţionare, plină de lupte tragice, dar eroice, pentru dezrobire – ni s‐a trezit definitiv conştiinţa noastră naţională de moldoveni şi de români. În sfârşit, în temniţele Dorpatului şi Wendenului, precum ulterior în surghiunul din tundrele guvernământului Arhanghelsk, ni s‐a oţelit voinţa de a lupta pentru derâmarea «puşcăriilor popoarelor» (T. Şevcenco) şi pentru ridicarea naţională culturală şi economică a Basarabiei” 14 . Prin cultivarea interesului pentru limba, literatura, istoria şi cultura română, la care Pământeniile basarabene au avut un rol remarcabil, s‐a dezvoltat curentul naţional românesc în provincia dintre Prut şi Nistru, care a avut un caracter preponderent cultural, preluând ideile şi temele de bază ale 14 „Viaţa Basarabiei”, nr. 7‐8/1936, p. 92‐94; Ion Şpac, Viaţa Basarabiei. 1932– 1944. Cercetări bibliografice şi informative, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Biblioteca Ştiinţifică Centrală, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Editura „Pontos”, Chişinău, 2002, p. 315.
- Page 1: ION CONSTANTIN ION NEGREI GHEORGHE
- Page 4 and 5: Tehnoredactare computerizată, cope
- Page 6 and 7: 6 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 8 and 9: 8 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 11 and 12: CUVÂNT ÎNAINTE În urmă cu puţi
- Page 13: IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII
- Page 16 and 17: 16 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 18 and 19: 18 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 20 and 21: 20 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 22 and 23: 22 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 25: A BREVIERI A.N.I.C. - Arhivele Naţ
- Page 28 and 29: 28 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 30 and 31: 30 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 32 and 33: 32 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 34 and 35: 34 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 36 and 37: CAPITOLUL II STUDIILE PRIMARE ŞI S
- Page 38 and 39: 38 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 40 and 41: 40 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 42 and 43: 42 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 44 and 45: CAPITOLUL III STUDENT LA FACULTATEA
- Page 46 and 47: 46 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 48 and 49: 48 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 52 and 53: 52 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 54 and 55: 54 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 56 and 57: 56 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 58 and 59: 58 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 60 and 61: 60 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 62 and 63: 62 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 64 and 65: 64 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 66 and 67: 66 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 68 and 69: 68 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 70 and 71: CAPITOLUL V UN DECENIU DE ACTIVITAT
- Page 72 and 73: 72 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 74 and 75: 74 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 76 and 77: 76 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 78 and 79: 78 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 80 and 81: 80 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 82 and 83: CAPITOLUL VII ÎN VÂLTOAREA RĂZBO
- Page 84 and 85: 84 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 86 and 87: 86 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 88 and 89: 88 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 90 and 91: 90 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 92 and 93: 92 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 94 and 95: 94 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 96 and 97: CAPITOLUL IX INAUGURAREA SFATULUI
- Page 98 and 99: 98 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
50 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />
Ştefan Usinevici recunoaşte relaţiile cu camarazii <strong>din</strong> Dorpat cărora le<br />
„trimiteam cărţi româneşti, caricaturi de‐<strong>al</strong>e ţarului şi <strong>al</strong>e <strong>al</strong>tor persoane<br />
de vază, <strong>din</strong> presa străină (interzisă în Rusia), le dădeam informaţiile ce ni<br />
le cereau etc.” 11 Cel mai mare interes pentru jandarmi au prezentat cărţile<br />
româneşti <strong>din</strong> biblioteca Pământeniei, care au fost trimise poliţiei <strong>din</strong><br />
Chişinău „spre examinare şi raportare”.<br />
Membrilor Pământeniei basarabene li s‐au adus următoarele acuzaţii:<br />
1. organizarea unei societăţi ileg<strong>al</strong>e şi revoluţionare; 2. propaganda politică<br />
cu scop de a distruge regimul leg<strong>al</strong> şi 3. separatismul moldovenesc 12 .<br />
Separatism moldovenesc însemna separarea Basarabiei de la Rusia şi<br />
reunirea ei cu România.<br />
Arestaţii politici (14 la număr, cea ce constituia circa jumătate <strong>din</strong> tot<strong>al</strong>ul<br />
organizaţiei) au stat închişi câte 5‐6‐7 luni: unii în puşcăria <strong>din</strong> loca litate,<br />
ce era vizavi de universitate, (de fapt, vechea clădire a universităţii, fusese<br />
transformată în închisoare), <strong>al</strong>ţii la închisoarea <strong>din</strong> Wenden (Lituania). Mai<br />
mult ca toţi a stat în puşcăria <strong>din</strong> Dorpat <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, sufletul organizaţiei<br />
naţion<strong>al</strong>e, invinuit de separatism şi instigare la revoltă: circa 10 luni şi<br />
jumătate, fiind eliberat abia la jumătatea lunii ianuarie 1903. În ziua când<br />
se împlinea o lună de la arest, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> trimitea „corespondentului”<br />
său de la Bucureşti un răvaş <strong>din</strong> care spicuim: „Îţi scriu <strong>din</strong>tr‐un aşezământ<br />
suprem educativ rusesc... Nici o universitate nu poate să deie atâta educaţie,<br />
cât dau puşcăriile ruseşti... Îs pline tiurmele (închisorile) de studenţi şi<br />
cursiste. În numărul lor am avut onoarea şi eu a nimeri. Numai foarte mi‐i<br />
ciudă, că mai degeaba m‐au închis. Ce‐am petrecut într‐această lună nu pot<br />
să‐ţi descriu. Dar gândesc că partea politică încă‐i înainte” 13 .<br />
Ancheta pen<strong>al</strong>ă a durat mult timp şi a fost făcută de jandarmerie.<br />
S‐a căutat să li se aplice articolul 250 <strong>din</strong> codul pen<strong>al</strong> – delict împotriva<br />
statului. Curtea de Apel <strong>din</strong> Petrograd nu a găsit, însă, suficiente dovezi<br />
pentru darea lor în judecată şi dosarele au fost închise. Dar jandarmeria a<br />
urmat c<strong>al</strong>ea administrativă, astfel încât departamentul poliţiei a condamnat<br />
la deportare pe trei studenţi: Vasile Oatul e trimis la Penega, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> –<br />
la Arhanghelsk şi Viatka, iar Alexandru Grişcov – la Onega. Ceil<strong>al</strong>ţi<br />
studenţi basarabeni, adică Al. Oatul, Gh. Chicu, Th. Loghin, V. Mahu, C.<br />
Goian, Al. Poleanschi, Al. Cemerinov, N. Siminel şi Hinculov au fost lăsaţi<br />
11<br />
Ştefan Usinevici, Nost<strong>al</strong>gii basarabene, p. 31.<br />
12<br />
Alexandru I. Oatul, Amintiri despre Pământenia basarabeană <strong>din</strong> Dorpat<br />
1899‐1902, în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, 2005, nr. 2 (26), p. 5; Începuturile<br />
mişcării naţion<strong>al</strong>e în <strong>Basarabia</strong> în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, 2003, nr. 1 (17),<br />
p. 45.<br />
13<br />
<strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, Deşteptarea Naţion<strong>al</strong>ă. Corespondenţă. Memorii (1900‐1918),<br />
loc. cit., p. 17.
Change language