Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 49
de starea şi construcţia juridică şi materială şi în genere culturală a
României” 9 . Pământenia basarabeană întreţinea relaţii cu organizaţiile
studenţeşti revoluţionare din Rusia, participa la manifestări publice,
avea reprezentantul său în Consiliul Suprem al organizaţiilor studenţeşti
revoluţionare din Rusia (reprezentanţi oficiali al organizaţiei basarabene,
în diferite perioade, au fost Ioan Pelivan, Gheorghe Chicu, Vasile Oatul),
colabora cu organizaţiile naţionale ale polonezilor, letonilor, estonienilor,
germanilor şi ucrainenilor.
Arealul de desfăşurare a activităţilor pământeniei depăşea oraşul Dorpat.
Membrii organizaţiei au contribuit în cel mai înalt grad la redeşteptarea
naţională a păturii intelectuale moldoveneşti din Basarabia (preoţi,
studenţi, învăţători etc.), care până atunci „se afla într‐o stare de toropeală
şi amorţeală specific rusească” 10 . În planurile lui Ioan Pelivan şi ale lui
Vasile Oatul era aducerea la Chişinău a unei tipografii şi editarea ziarului
românesc „Lumina”, care era chemat să dezmorţească conştiinţa adormită
a conaţionalilor lor. Prin legăturile stabilite cu emigranţii basarabeni din
România, activitatea pământeniei se extindea peste limitele geografice
şi politice ale Imperiului Rus, înscriindu‐se astfel într‐un spaţiu naţional
românesc. În oraşul estonian se constituise, astfel, o adevărată „Generaţie
Dorpat” a studenţilor basarabeni care vor juca un rol major în rezistenţa
antiimperială şi mişcarea de resurecţie naţională din Basarabia.
2) Arestarea membrilor Pământeniei
Activitatea naţională cu un pronunţat caracter politic a tinerilor
pământeni basarabeni n‐a putut scăpa vigilenţei autorităţilor rusesti, care
urmăreau sistematic manifestările acestora, iar în final au întreprins măsuri
severe de reprimare a iniţiatorilor lor. După o „monitorizare” îndelungată
din partea agenţilor ohranei ţariste, precum şi în urma unei trădări din partea
unui membru al organizaţiei centrale „Soiuznâi Sovet”, în seara zilei de 24
februarie 1902, membrii Pământeniei basarabene, cu o singură excepţie,
au fost arestaţi de către jandarmeria din Dorpat. La domiciliul acestora au
fost efectuate percheziţii. Menţionăm şi faptul că, în vara aceluiaşi an, au
fost arestaţi, la ei acasă, în Basarabia, şi trimişi la Dorpat, pentru cercetare,
Alexandru Groapă şi Ştefan Usinevici, ambii – studenţi la Facultatea de
Medicină a Universităţii din Bucureşti, fiind învinuiţi de a fi făcut parte,
în mod indirect, din pământenia basarabeană şi de a‐i fi furnizat „literatură
nelegală”. Învinuirile nu erau gratuite. În mărturiile sale autobiografice,
9
Ibidem, p. 14‐15.
10
Ioan Pelivan, Basarabia cea diferită de Rusia, loc. cit., p. 20.