Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
46 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />
promoţia 1898, – pun bazele „Pământeniei basarabene”, prima organizaţie<br />
studenţească moldovenească <strong>din</strong> Rusia cu caracter politic şi naţion<strong>al</strong> 3 .<br />
„Pământenia” 4 era o organizaţie revoluţionară secretă, membrii ei se<br />
ocupau cu propagarea ideilor revoluţionare în mediul studenţesc, organizau<br />
greve, tipăreau şi difuzau broşuri, manifeste şi proclamaţii, <strong>al</strong>tă literatură<br />
ileg<strong>al</strong>ă. Printre titlurile de broşuri tipărite şi difuzate, Gheorghe Chicu,<br />
preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> organizaţiei, menţionează „Manifestul Partidului Comunist”<br />
de K. Marx şi F. Engels, „În ce constă cre<strong>din</strong>ţa mea” de Lev Tolstoi şi<br />
<strong>al</strong>tele. Evident, literatura era tipărită în limba rusă şi era difuzată în<br />
mediul studenţesc <strong>din</strong> întreaga Rusie. Organizaţia activa în bază de statut<br />
şi avea următoarele scopuri: 1. propaganda politică în vederea distrugerii<br />
regimului ţarist şi a introducerii unui nou regim, pe baze politice şi soci<strong>al</strong>e<br />
schimbate; 2. propaganda naţion<strong>al</strong>ă pentru redeşteptarea conştiinţei<br />
naţion<strong>al</strong>e a poporului moldovenesc <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong>; 3. solidaritatea mor<strong>al</strong>ă a<br />
membrilor ei; 4. ajutorul mutu<strong>al</strong> mor<strong>al</strong> şi materi<strong>al</strong>. În lipsa unor materi<strong>al</strong>e<br />
documentare despre Pământenia basarabeană, de un re<strong>al</strong> folos sunt scrierile<br />
memori<strong>al</strong>istice <strong>al</strong>e unor membri ai acestei organizaţii, care ne oferă un<br />
bogat materi<strong>al</strong> istoric asupra evenimentelor 5 . În plan naţion<strong>al</strong>, ca forme de<br />
propagandă erau practicate conferinţele tematice cu subiecte <strong>din</strong> istoria şi<br />
literatura română, seratele muzic<strong>al</strong>e cu dansuri şi cântece naţion<strong>al</strong>e, citirea<br />
de cărţi, broşuri, reviste şi ziare.<br />
Aproape toţi membrii organizaţiei proveneau <strong>din</strong> familii de preoţi,<br />
dascăli, cântăreţi de biserică, adică <strong>din</strong> pătura cultă a societăţii basarabene.<br />
Ei au repudiat disciplina cazonă şi instruirea în stil „tocilăresc” <strong>din</strong> şcolile<br />
teologice, au renunţat la cariera preoţească şi au dat preferinţă spiritului de<br />
libertate, îmbrăţişând domenii laice şi consacrându‐se emancipării politice<br />
şi naţion<strong>al</strong>e a poporului. „În primul an, activitatea Pământeniei se limita<br />
3<br />
Vezi: Iurie Colesnic, Un dosar uitat <strong>al</strong> istoriei. Pământenia basarabeană de la<br />
Dorpat – prima organizaţie naţion<strong>al</strong>ă, Chişinău, 2008, p. 128.<br />
4<br />
Termenul „Pământenie” îşi are originea în cuvântul rusesc „Zemleacestvo”,<br />
care înseamnă „asociaţie, organizaţie ai cărei membri sunt originari <strong>din</strong> acelaşi ţinut,<br />
<strong>din</strong> aceeaşi ţară”. Aceste prime organizaţii cultur<strong>al</strong>‐politice au fost organizate de către<br />
studenţii basarabeni şi la universităţile <strong>din</strong> Petersburg, Dorpart, Kiev, Moscova, Odessa,<br />
Harkov, Varşovia ş.a.<br />
5<br />
Vezi: Alexandru I. Oatul, Amintiri despre Pământenia basarabeană <strong>din</strong> Dorpat<br />
1899‐1902, în „Viaţa Basarabiei”, februarie 1943, p. 29‐34; Pan H<strong>al</strong>ippa, Amintiri de la<br />
Dorpat, în „Viaţa Basarabiei”, februarie 1943, p. 35. Ambele materi<strong>al</strong>e au fost reluate<br />
în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, 2005, nr. 2 (26), p. 3‐6; Gheorghe Chicu,<br />
Pământenia basarabeană <strong>din</strong> Dorpat (1900‐1902), în „Viaţa Basarabiei”, 1936, nr. 7‐8,<br />
p. 109‐127; Ştefan Usinevici, Nost<strong>al</strong>gii basarabene. Mărturii autobiografice, Cluj, 1996;<br />
Ion <strong>Pelivan</strong>, în „Viaţa Basarabiei”, nr. 7‐8/1936, p. 92‐94.