01.01.2015 Views

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

46 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />

promoţia 1898, – pun bazele „Pământeniei basarabene”, prima organizaţie<br />

studenţească moldovenească <strong>din</strong> Rusia cu caracter politic şi naţion<strong>al</strong> 3 .<br />

„Pământenia” 4 era o organizaţie revoluţionară secretă, membrii ei se<br />

ocupau cu propagarea ideilor revoluţionare în mediul studenţesc, organizau<br />

greve, tipăreau şi difuzau broşuri, manifeste şi proclamaţii, <strong>al</strong>tă literatură<br />

ileg<strong>al</strong>ă. Printre titlurile de broşuri tipărite şi difuzate, Gheorghe Chicu,<br />

preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> organizaţiei, menţionează „Manifestul Partidului Comunist”<br />

de K. Marx şi F. Engels, „În ce constă cre<strong>din</strong>ţa mea” de Lev Tolstoi şi<br />

<strong>al</strong>tele. Evident, literatura era tipărită în limba rusă şi era difuzată în<br />

mediul studenţesc <strong>din</strong> întreaga Rusie. Organizaţia activa în bază de statut<br />

şi avea următoarele scopuri: 1. propaganda politică în vederea distrugerii<br />

regimului ţarist şi a introducerii unui nou regim, pe baze politice şi soci<strong>al</strong>e<br />

schimbate; 2. propaganda naţion<strong>al</strong>ă pentru redeşteptarea conştiinţei<br />

naţion<strong>al</strong>e a poporului moldovenesc <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong>; 3. solidaritatea mor<strong>al</strong>ă a<br />

membrilor ei; 4. ajutorul mutu<strong>al</strong> mor<strong>al</strong> şi materi<strong>al</strong>. În lipsa unor materi<strong>al</strong>e<br />

documentare despre Pământenia basarabeană, de un re<strong>al</strong> folos sunt scrierile<br />

memori<strong>al</strong>istice <strong>al</strong>e unor membri ai acestei organizaţii, care ne oferă un<br />

bogat materi<strong>al</strong> istoric asupra evenimentelor 5 . În plan naţion<strong>al</strong>, ca forme de<br />

propagandă erau practicate conferinţele tematice cu subiecte <strong>din</strong> istoria şi<br />

literatura română, seratele muzic<strong>al</strong>e cu dansuri şi cântece naţion<strong>al</strong>e, citirea<br />

de cărţi, broşuri, reviste şi ziare.<br />

Aproape toţi membrii organizaţiei proveneau <strong>din</strong> familii de preoţi,<br />

dascăli, cântăreţi de biserică, adică <strong>din</strong> pătura cultă a societăţii basarabene.<br />

Ei au repudiat disciplina cazonă şi instruirea în stil „tocilăresc” <strong>din</strong> şcolile<br />

teologice, au renunţat la cariera preoţească şi au dat preferinţă spiritului de<br />

libertate, îmbrăţişând domenii laice şi consacrându‐se emancipării politice<br />

şi naţion<strong>al</strong>e a poporului. „În primul an, activitatea Pământeniei se limita<br />

3<br />

Vezi: Iurie Colesnic, Un dosar uitat <strong>al</strong> istoriei. Pământenia basarabeană de la<br />

Dorpat – prima organizaţie naţion<strong>al</strong>ă, Chişinău, 2008, p. 128.<br />

4<br />

Termenul „Pământenie” îşi are originea în cuvântul rusesc „Zemleacestvo”,<br />

care înseamnă „asociaţie, organizaţie ai cărei membri sunt originari <strong>din</strong> acelaşi ţinut,<br />

<strong>din</strong> aceeaşi ţară”. Aceste prime organizaţii cultur<strong>al</strong>‐politice au fost organizate de către<br />

studenţii basarabeni şi la universităţile <strong>din</strong> Petersburg, Dorpart, Kiev, Moscova, Odessa,<br />

Harkov, Varşovia ş.a.<br />

5<br />

Vezi: Alexandru I. Oatul, Amintiri despre Pământenia basarabeană <strong>din</strong> Dorpat<br />

1899‐1902, în „Viaţa Basarabiei”, februarie 1943, p. 29‐34; Pan H<strong>al</strong>ippa, Amintiri de la<br />

Dorpat, în „Viaţa Basarabiei”, februarie 1943, p. 35. Ambele materi<strong>al</strong>e au fost reluate<br />

în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, 2005, nr. 2 (26), p. 3‐6; Gheorghe Chicu,<br />

Pământenia basarabeană <strong>din</strong> Dorpat (1900‐1902), în „Viaţa Basarabiei”, 1936, nr. 7‐8,<br />

p. 109‐127; Ştefan Usinevici, Nost<strong>al</strong>gii basarabene. Mărturii autobiografice, Cluj, 1996;<br />

Ion <strong>Pelivan</strong>, în „Viaţa Basarabiei”, nr. 7‐8/1936, p. 92‐94.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!