Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

40 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
dar cu care stăteau la aceeaşi gazdă. Aflat în afara supravegherii conducerii
seminarului, acesta reuşise să procure gramatica şi crestomaţia română a
lui Ioan Doncev. Fiind elev încă în clasa a II‐a sau a III‐a a Seminarului,
tânărul Pelivan s‐a înfruptat din această „primă carte românească”, „a găsit
ceva notiţe despre gramatica, literatura şi istoria românilor”. „Ţin minte,
scria ulterior Ioan Pelivan, că nici o poezie rusă din câte învăţasem sau
cetisem până atunci nu mi‐a mers la inimă aşa cum a mers balada sau (loc
gol în manuscris, probabil, doina vroia să scrie memorialistul, dar pentru
moment a avut un lapsus de memorie – n.n.), aflate la Doncev. Era ceva
rupt din sufletul meu, din sufletul moldovanului” 8 . Cartea despre care îşi
aminteşte cu atâta emoţie Ioan Pelivan se numeşte Cursulu primitivu de
limba rumânâ, compusu pentru sholele elementare şi IV classe gimnasiale,
(Chişinău, 1865), avându‐l în calitate de autor pe profesorul Ioan Doncev, de
la Gimnaziul din Chişinău. Această carte atât de înalt apreciată este primul şi
unicul manual (V. Ciocanu scrie: „care a folosit alfabetul latin”; poate: „care
a familiarizat”) în Basarabia sub regimul rusesc. Adept convins al unităţii
de limbă şi de neam a moldovenilor şi muntenilor, alcătuitorul a inclus în
lucrare cele mai frumoase texte populare, literare, religioase şi istorice ale
autorilor de pe ambele maluri ale Prutului: fragmente din Istoria Moldovei de
profesorul Ioan Albineţ; fabulele lui Alexandru Donici – Galbenul, Greierul
şi furnica, Vulpea şi bursucul, Vulpea şi măgarul, Două poloboace, Racul,
broasca şi ştiuca ş.a.; poeziile lui Vasile Alecsandri – Adio Moldovei, La
mormântul ş.a.; baladele Păunaşul codrilor, Inelul şi năframa, Năluca ş.a.;
doinele şi cântecele Sora şi hoţul, Cântec haiducesc, Tatarul ş.a.; poeziile
lui Grigore Alexandrescu –Frunzele, Câinele soldatului ş.a.; versurile lui
Dimitrie Bolintineanu – Muma lui Ştefan cel Mare, La o amică, O tânără
pe patul morţii ş.a.; poeziile lui George Creţeanu – Cântecul străinătăţii,
La Teodor Aman ş.a.; poezia lui George Sion – Limba română (creaţia fiind
atribuită greşit lui Alexandru Pelimon), precum şi creaţii literare semnate
de Gheorghe Asachi, Dimitrie Gusti (Imnul moldovenilor) ş.a.
Mai bine de jumătate de veac (până la revoluţia din februarie 1917),
crestomaţia lui Doncev era aproape singura carte care dădea putinţă unor
moldoveni din Basarabia să se adape măcar într‐o măsură foarte mică la
tezaurul literaturii clasice româneşti 9 . Aceeaşi profundă trăire sufletească
a avut‐o tânărul seminarist şi la lectura unui „tomuleţ de povestiri” ale lui
8
Ibidem, p. 60.
9
Vezi Istoria învăţământului şi a gândiri pedagogice în Moldova, Chişinău,
1991, p. 255‐26; Vasile Ciocanu, Ioan Doncev – promotor al învăţământului romînesc în
Basarabia, în vol. Vasile Ciocanu, Contribuţii istorico‐literare, Bucureşti, 2001, p. 215‐
229; Ştefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chişinău,
1992, p. 100‐109.