Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 33
înalt preasfinţitul părinte este informat despre tocmeala făcută între săteni şi
Ioniţă Pelivan, care s‐a angajat să construiască biserica, comunicându‐i‐se
chiar unii parametri tehnici: „să fie de la pământ rădicată pre temelie de
peatră şi în amănari de lemn, să o zidească cu peatră şi cu lut, şi acoperită
cu şandrilă şi împreună cu toate podoabile ei, şi s‐au îndatorit acest Ioniţă
Pelevan, că toată cheltuiala facerei, cât şi a toate podoabele ei, cât va trebui
de la început şi păn la isprăvit bisăricei, numitul Ioniţă să o răspundă”. La
rândul lor, ceilalţi locuitori din sat s‐au angajat „că toată heresteoa lemnului
şi a pietrei cât va trebui, să o aducă ei cu a lor sălinţă de la locul unde să
va tăe şi păn la locul unde să va face bisărica, măcar că şi numitul Ioniţă
Pelevan s‐au îndatorit de a le da agiutor şi la adus(ul) herestelei” 8 .
Un alt document, o catagrafie a localităţilor din ţinutul Orhei efectuată
la 1820, referitor la Răzeni constată că acest sat este „aşăzat de 8 ani”,
poartă numele moşiei răzăşeşti şi are în total 56 de gospodării, dintre care
32 erau case ţărăneşti 9 . O primă concluzie ce se poate trage din aceste
documente este faptul că satul Răzeni a apărut pe vechea moşie răzeşească,
pe la 1812, iar aşezarea oamenilor în acest spaţiu, pe valea Botnişoarei,
se explică prin dispariţia pericolului extern după strămutarea, în Crimeea,
de către autorităţile ruse, la răscrucea secolelor XVIII-XIX, a tătarilor din
Bugeac.
În catagrafia de la 1820 este indicată ca funcţională biserica de lemn cu
hramul Sf. Marilor Voievozi Mihail şi Gavriil, iar în fruntea gospodarilor
satului Răzeni, cu prisacă şi alte bucate, este trecut Ioniţă Pelivan 10 . O a
doua concluzie ce se desprinde din documentele citate mai sus este faptul
incontestabil că Ioniţă Pelivan este ctitorul bisericii din Răzeni. El era
străbunul lui Ioan Pelivan, mai concret – era fratele bunelului său.
După cum aflăm din sursele istorice, construcţia bisericii nu a decurs
fără probleme, dar în pofida tuturor greutăţilor, Ioniţă Pelivan şi‐a onorat
angajamentele faţă de consăteni şi datoria faţă de Dumnezeu. De obicei,
construcţia unei biserici începea primăvara devreme şi se încheia în toamna
acelaşi an, când avea loc ceremonia de sfinţire a sfântului locaş. După
aprobările de rigoare, obţinute în 1815, construcţia bisericii în Răzeni a
8
Gh. I. Pelivan, Biserica veche din satul Răzenii, judeţul Lăpuşna, în „Arhivele
Basarabiei”, iulie‐septembrie 1934, p. 42; Vatra veşniciei – Răzeni. Carte de familie
de neam răzănean (1484 – 2003), Concepţia, selecţia, scenariul – Constantin Mardare,
Chişinău – Răzeni: Baştina – Radog, 2003, p. 63.
9
Constantin N. Tomescu, 99 sate din ţinutul Orhei, în „Revista Societăţii
Istorico‐Arheologice Bisericeşti din Chişinău”, vol. XIX, Chişinău, 1929, p. 343; Vatra
veşniciei – Răzeni, p. 18.
10
Ibidem.