Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 269
ministru, iar între cele două războaie mondiale a fost deputat P.N.L. şi a
deţinut în mai multe rânduri funcţia de primar al oraşului Chişinău (1923,
1927‐1928, 1932). Între 1941 şi 1944 a fost primar general al oraşului
Odessa, fiind cunoscut cu o atitudine moderată faţă de unele abuzuri şi
excese înregistrate atunci împotriva minorităţii evreieşti. După 1945, a fost
urmărit de organele de represiune ale regimului de „democraţie populară“,
iar în 1952 a fost judecat şi condamnat la 10 ani de detenţie. În anul 1955
a fost amnistiat. A avut ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Argentina nr. 9.
În anul 1998, pe faţada casei din Chişinău, unde a locuit Gherman Pântea,
a fost amplasă o placă memorială.
Maria Pelivan, (n. martie 1886, Craiova – d. 27 decembrie 1978,
Bucureşti), a făcut studii în Germania şi a absolvit Conservatorul din Iaşi.
În anul 1918 s‐a căsătorit cu basarabeanul Ioan Pelivan şi s‐a stabilit la
Chişinău. În perioada 1918‐1936 a desfăşurat o intensă activitate obştească
în Basarabia, constând în: conducerea Crucii Roşii şi a societăţii de
binefaceri, organizarea primelor concerte ale unor muzicieni români în
Basarabia şi traducerea unor lucrări din limba germană. În anul 1936,
familia Pelivan s‐a stabilit la Bucureşti, str. Londra nr. 41, unde a avut o
casă proprietate personală. În contextul campaniei autorităţilor comuniste
pentru strângerea materialelor de arhivă de la foştii politicieni, în anul
1973, Maria Pelivan a predat organelor de stat toate documentele, lucrările,
fotografiile, corespondenţa, referitoare la istoria Basarabiei, pe care le
deţinea de la soţul său. În schimbul acestora, Arhivele Statului i‐au oferit
suma de 13. 000 lei. A avut ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Olga Bancic
nr. 4, et. 2, ap. 3, sector 2.
Constantin Prezan (n. 27 ianuarie 1861, satul Sterianul de Mijloc,
comuna Butimanu, plasa Snagov, districtul Ilfov, în prezent judeţul
Dâmboviţa – d. 27 august 1943, satul Schinetea, judeţul Vaslui) a fost unul
dintre mareşalii Armatei Române, erou al Marelui Război de Reîntregire
a României. A fost membru de onoare al Academiei Române. Sergentul
Constantin Prezan se înscrie la Şcoala de Infanterie şi Cavalerie din
Bucureşti, pe data de 1 septembrie 1877. După absolvire, în perioada
1883‐1886 urmează Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu din Fontainbleau,
de unde absolvă în 1886 ca ofiţer de stat major brevetat. Următorii doi
ani, cu gradul de locotenent‐colonel, Constantin Prezan este profesor
de fortificaţii la Şcoala de Cavalerie din Bucureşti, fiind în acelaşi timp
şi Comandant al Cetăţii Bucureşti. Prezan a luat comanda Armatei IV
Române (de Nord) în luptele din Transilvania (15 august – 9 noiembrie
1916), fiind pe toată durata războiului şef al Marelui Cartier General al