Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

264 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
căldurii şi simpatiei cu care este înfăţişată pătura ţărănească. Conform
datelor istorice, sunt prezentate întâmplările principale din viaţa lui Răzvan,
aliatul lui Mihai, anume cum acest ţigan, căpitan de haiduci, ajunge ofiţer
în armata poloneză, hatman în Moldova şi apoi domn. Modificările sunt
prea puţine. Sfârşitul lui Răzvan, despre care cronicile relatează că ar fi
murit tras în ţeapă, este modificat, arătându‐se că decesul survine din cauza
unei răni căpătate într‐o luptă cu polonezii. Răzvan apare înfocat, generos,
eroic. Alături de el, Vidra este ambiţioasă şi trufaşă. Nepoată a marelui
boier Moţoc, Vidra îl întâlneşte pe Răzvan în pădure şi se îndrăgosteşte de
el şi îl vede în stare de fapte mari. Apoi îl determină să săvârşească rând pe
rând toate isprăvile care aveau să‐l conducă la o glorie atât de mult dorită,
dar şi atât de scurtă. Unele dintre scrierile sale au provocat reacţia unor
critici. Astfel au fost articolele publicate de Gheorghe Panu în Convorbiri
literare şi o broşură a lui Ion C. Massim. Cercetările ulterioare au modificat
multe dintre concluziunile lui Hasdeu, dar opera sa prezintă interes de a fi
citită nu numai pentru a se vedea starea studiilor istorice din acea vreme, ci
şi pentru a se constata talentul şi spiritul vizionar al autorului.
Vladimir Herţa (Hertza) (n. 14 mai 1868, Chişinău – d. 3 august 1924,
Chişinău), de profesie jurist, a fost preşedintele Zemstvei jud. Orhei şi
primul preşedinte al Comisiei Şcolare Moldoveneşti. În 1917 a devenit
vicepreşedinte al Partidului Naţional Moldovenesc şi al Societăţii Culturale
Moldoveneşti, jucând un rol important în actul Unirii. Între anii 1918‐1919
a fost primar al oraşului Chişinău. În 1919 a înfiinţat Liga Românească
din Basarabia, în care au intrat peste 150 de intelectuali şi militanţi pe
tărâm social. O parte a străzii Sfatului Ţării din Chişinău a purtat numele
lui Vladimir Herţa în perioada 1924 – 1944. Clădirea actualului Muzeu
Republican de Arte Plastice din Chişinău (B‐dul Ştefan cel Mare şi Sfânt
nr. 115) a fost proprietatea lui Vladimir Herţa.
Ion Inculeţ (n. 5 aprilie 1884, Răzeni, Basarabia – d. 19 noiembrie
1940, Bucureşti, România), fiul lui Constantin şi al Mariei Inculeţ. A
absolvit şcoala primară în satul natal, iar în anul 1894 este admis la Şcoala
teologică din Chişinău, subordonată Seminarului teologic. A absolvit‐o cu
note foarte bune, obţinând dreptul de a se înscrie la Seminar. A studiat în
acelaşi an cu viitorii deputaţi şi demnitari de stat Vasile Bârcă şi Pantelimon
Erhan. A optat pentru o facultate de ştiinţe exacte şi s‐a înscris într‐adevăr
la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii Dorpat, însă după un
an de studii s‐a transferat la Universitatea Imperială din Sakt Peterburg,
facultatea de fizică şi matematică, pe care a absolvit‐o cu diplomă de gradul
I. A avut recomandare pentru profesorat. În anii de studenţie la Petersburg