Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 251
Basarabia. În iulie 1917 susţine propunerea lui Vl. Hertza privind formarea
a unui comitet pentru organizarea Sfatului Ţarii şi elaborarea unui proiect
privind autonomia Basarabiei. În Sfatul Ţării a fost ales de Sovietul
Gubernial al Ţăranilor şi a aderat la Fracţiunea Ţărănească. Membru al
Comitetului Executiv Gubernial al Deputaţilor Ţărani, având mandat
validat de la 21.XI.1917 până la 27.XI.1918. La 21 noiembrie 1917 a luat
cuvântul în cadrul adunării de deschidere a Sfatului Ţării. A fost membru
şi preşedinte al Comisiei a II‐a Agrară (16 august – 18 noiembrie 1918),
precum şi membru al Comisiilor de Statute şi, respectiv, Administrativă.
La propunerea lui, Sfatul Ţării l‐a ales preşedinte pe Ion Inculeţ. În data
de 7 decembrie 1917, Sfatul Ţării îi desemnează pe Pantelimon Erhan
prim‐director general al republicii (cel dintâi prim‐ministru al Guvernului
R.D.M.). Având în vedere că unele soviete, urmând exemplul celor din
Petrograd, încearcă să ia puterea în mâinile sale pe cale armată şi înlătură
organele legale, Sfatul Ţării, prin Guvernul său, a cerut în decembrie
ajutor militar reprezentanţilor Antantei (ce aveau reşedinţa la Iaşi),
solicitând trimiterea unui regiment ardelenesc, care să stea la dispoziţia
Guvernului. În ianuarie 1918, împreună cu I. Inculeţ, a fost adus în faţa
unui tribunal revoluţionar, compus din reprezentanţii Frontotdelului, fiind
acuzaţi de separatism şi solicitare de ajutor din partea Antantei. L‐a salvat
de la moarte comandantul primului regiment moldovenesc Mihail Popa.
Arestarea celor doi conducători şi judecarea lor explică într‐un fel cererea
de ajutor a Guvernului R.D.M. trimisă Guvernului României, stabilit la Iaşi
şi apoi protestul împotriva introducerii trupelor române în Basarabia. După
numirea lui D. Ciugureanu în fruntea Directoratului General, Pantelimon
Erhan rămâne în calitate de Director General la Instrucţie. La 27 martie
1918 a votat Unirea Basarabiei cu România. Bun cunoscător al problemei
agrare, el a depus o intensă activitate în elaborarea reformei agrare pentru
Basarabia, fiind coautorul ei împreună cu Anton Crihan. A ocupat după Unire
postul de director general al Învăţământului din Basarabia. Bucurându‐se
de mari simpatii din partea corpului didactic, a fost ales în repetate rânduri
ca preşedinte al Asociaţiei Didactice Basarabene. A fost director la Liceul
B.P. Hasdeu din Chişinau. A fost ales deputat de două ori în parlamentul
român. În 1940 s‐a refugiat în România, stabilindu‐se cu traiul la Bucureşti.
A fost decorat de conducătorii României cu ordinele: Coroana României în
grad de Ofiţer şi Ordinul Ferdinand în grad de Comandor. Azi o stradă din
Chişinău, fosta str. Pervomaiski, îi poartă numele.
Emanuil (Manolache) G. Gavriliţă (n. 11 august 1847, Nicoreşti – d.
10 iunie 1910, Băxani, judeţul Soroca) este descendent dintr‐o familie