01.01.2015 Views

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

244 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />

armatei ţariste <strong>din</strong> Odesa, care erau destinaţi frontului român. Fiind căpitan<br />

de stat major, în anul 1917 a fost <strong>al</strong>es preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> Comitetului Naţion<strong>al</strong><br />

Moldovenesc <strong>din</strong> Odesa. În acelaşi an, Emanoil Catelli a înfiinţat Partidul<br />

Progresist Moldovenesc. În chemările către basarabeni lansate în aprilie<br />

1917, Emanoil Catelli spunea: „Moldovenii care au tăcut timp de 106 ani,<br />

trebuie să vorbească astăzi mult mai tare, să li se audă glasul nu numai până<br />

la Petrograd, ci până la Londra, la Paris şi la Roma. Căci ei sunt români,<br />

numai ruşii i‐au degradat la rolul de „moldoveni“. Şi ei vor să‐şi ceară acum<br />

toate drepturile. Mai mult – ei vor să şi le ieie singuri. De aceea‐i revoluţie<br />

acum, ca să luăm îndărăt tot ce ne‐au furat tâlharii timp de 106 ani”. Între<br />

10 aprilie 1918 şi 12 decembrie 1918, a îndeplinit funcţia de director la<br />

„treburile pământului“, în Directoratul Gener<strong>al</strong> (guvern) <strong>al</strong> Republicii<br />

Democratice Moldoveneşti, condus de dr. Petre Cazacu. În perioada <strong>din</strong>tre<br />

cele două războaie mondi<strong>al</strong>e, Emanoil Catelli, fiind maior în rezervă, a<br />

îndeplinit mai multe funcţii publice: prefect de Bălţi şi senator <strong>din</strong> partea<br />

Partidului Naţion<strong>al</strong>‐Liber<strong>al</strong>, ajungând şi preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> Senatului României.<br />

A îngrijit apariţia volumului enciclopedic Cartea noastră (Bucureşti, 1936,<br />

ed. II, 1938), ediţie adresată gospodarilor de la sate. Pentru meritele s<strong>al</strong>e i<br />

s‐au conferit „Steaua României“, în gradul de Ofiţer, „Coroana României“,<br />

în gradul de Ofiţer, or<strong>din</strong>ele „Fer<strong>din</strong>and I“ şi „Sf. Vladimir“. Arestat la 5<br />

iulie 1940 de către organele N.K.V.D. ‐ului <strong>din</strong> oraşul Bălţi, a fost adus şi<br />

întemniţat în penitenciarul <strong>din</strong> Chişinău. S‐a stins <strong>din</strong> viaţă la 18 februarie<br />

1943 în lagărul de muncă corecţion<strong>al</strong>ă nr. 5 <strong>din</strong> Sverdlovsk, aparţinând<br />

Gulag‐ului sovietic.<br />

Daniel Ciugureanu (n. 1885, Şirăuţi, judeţul Hotin, <strong>Basarabia</strong> – d.<br />

19 mai 1950, Turda) a fost medic în loc<strong>al</strong>itatea Hânceşti şi unul <strong>din</strong>tre<br />

promotorii Unirii Basarabiei cu România. Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul<br />

Ţării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenţei Republicii<br />

Democratice Moldoveneşti. După ce Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei<br />

cu România, dr. Daniel Ciugureanu, a făcut parte, împreună cu Pantelimon<br />

H<strong>al</strong>ippa, Ştefan Ciobanu şi <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, <strong>din</strong> delegaţia care a dus la Iaşi<br />

proclamaţia unirii Basarabiei cu România. Consiliul Director a fost dizolvat<br />

şi a fost înlocuit de Consiliul de Miniştri, iar ca prim‐ministru <strong>al</strong> noii<br />

republici a fost numit Daniel Ciugureanu. După Unire a fost ministru fără<br />

portofoliu, reprezentând <strong>Basarabia</strong>, în patru guverne în perioada 9 aprilie<br />

1918 – 30 noiembrie 1919. Arestat la 5/6 mai 1950, a murit în ziua de 6 mai<br />

1950, la Turda, în timp ce era transportat, împreună cu <strong>al</strong>ţi foşti demnitari<br />

spre penitenciarul Sighet. În duba care‐l transporta la Sighet a avut un atac<br />

de congestie cerebr<strong>al</strong>ă. A fost dus la Spit<strong>al</strong>ul <strong>din</strong> Turda, unde a decedat.<br />

Securitatea l‐a înregistrat ca mort la 19 mai 1950, în penitenciarul Sighet.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!