Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 241
Andersen, basmele şi legendele mitologice se adresau, la sfârşit de secol
XIX, copiilor, vârstei lor. Zamfir C. Arbore a fost Mare Maestru al Marii
Loji Naţionale. În localitatea Dolna la 55 km vest de Chişinău se găseşte
Conacul „Zamfir Ralli‐Arbore”, un loc pitoresc, îndrăgit şi vizitat adeseori
de marele poet rus Aleksandr Puşkin, aflat în exil în Basarabia între anii
1820‐1823. Aici el cunoaşte mai aproape cultura şi tradiţiile localnicilor,
se împrieteneşte cu familia Ralli‐Arbore, în conacul cărora s‐a şi oprit
un timp. Se zice că tânărul Puşkin anume aici se îndrăgosteşte de ţiganca
Zamfira, căreia îi dedică câteva poezii. La conacul familiei Ralli‐Arbore în
mijlocul unui parc mic, se pot vedea bustul poetului rus, izvorul Zamfirei
şi alte locuri puşkiniene.
Constantin Argetoianu, (n. 1871, Craiova – d. 6 februarie 1952,
Sighet), licenţiat în drept şi litere la Paris, doctor în medicină, în urma
studiilor universitare efectuate la Paris. Din 1898 până la declanşarea
Primului Război Mondial, C. Argetoianu a lucrat în diplomaţie, fiind ataşat,
secretar, prim‐secretar, consilier la legaţiile române din Constantinopol,
Roma, Viena, Paris. A fost, de asemenea, şi şeful delegaţiei române la
preliminariile de pace de la Buftea, din 1918. Om de afaceri şi proprietar
latifundiar, materială, director şi acţionar la numeroase companii, C.
Argetoianu a fost membru fondator al Partidului Poporului şi al Partidului
Agrar (1932‐1938). A îndeplinit funcţii guvernamentale şi de stat,
dintre care menţionăm pe cea ministru de Justiţie (1918), ministru de
Finanţe (1920), ministru al Agriculturii (1927‐1928), ministru de Interne
(1931‐1932), ministru al Industriei şi Comerţului (1938), consilier regal
(1938) şi prim‐ministru între 28 septembrie 1939 şi 23 noiembrie 1939
din partea Partidului Naţional Liberal. A fost arestat de comunişti şi
închis la Închisoarea Sighet, împreună cu importanţi lideri ai P.N.L. şi alte
personalităţi marcante ale României interbelice. A murit fără judecată, la
închisoarea Sighet în anul 1952. (După alte surse, în aprilie 1955). Editura
Humanitas a publicat un volum de memorii intitulat Memorii. Pentru cei
de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, editat şi cu o prefaţă de Stelian
Neagoe, o analiză a societăţii din România, cunoscută pentru criticile sale
aspre aduse mai multor figuri politice româneşti.
Gheorghe (George) I. Brătianu, (n. 13 februarie 1898, Ruginoasa,
judeţul Iaşi – d. aprilie 1953, Sighet), a fost fiul lui Ion (Ionel) I.C. Brătianu.
După absolvirea Liceului Naţional din Iaşi (1916), se înrolează voluntar în
armată pentru a participa la războiul de reîntregire a ţării. În 1917 se înscrie
la Facultatea de Drept din Iaşi, pe care a absolvit‐o în 1920. Fiind atras de
istorie, abandonează cariera juridică şi se înscrie la Universitatea Sorbona