Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 237
de muncă fizică şi mai ales cea intelectuală. „Moartea lui Ioan Pelivan în
temniţele noastre şi a altor martiri şi eroi pentru cauza întregirii neamului
nu poate fi uitată niciodată şi rămâne una din petele negre pe paginile scrise
cu sânge şi lacrimi ale istoriei neamului nostru”, constata cu profund regret
Pan Halippa în 1977, ajuns la vârsta când îşi încheia „evoluţia biologică şi
social‐politică” 2 .
„Naşul moldovenilor”, după cum era supranumit de către prieteni, a
lăsat în urma sa, în afară de uriaşul edificiu la clădirea căruia a muncit şi
care este unirea, numeroase lucrări şi studii istorice ce ne sunt astăzi de
mare folos şi care se păstrează în formă de manuscris în Arhivele Naţionale
ale României în bogatul fond documentar „Ioan Pelivan”.
Pelivan a fost un îndrăgostit de istorie. A fost pasionat mai ales de
trecutul zbuciumat al Basarabiei. A scris el însuşi o serie de studii istorice
despre această provincie românească. Dar mai ales a ştiut să aprecieze cu
admiraţie şi cu dreptate studiile altora cu privire la trecutul ţinutului său. În
repetate rânduri s‐a referit la interesul lui Nicolae Iorga faţă de Basarabia.
Ioan Pelivan lasă posterităţii o impresionantă moştenire publicistică şi
literară, nevalorificată pe deplin, semnându‐şi lucrările cu Ioan Pelivan, dar
şi cu Jean Bieletzki şi Ion Rezeneanul.
Numele lui Ioan Pelivan îl poartă astăzi o stradă din sectorul Buiucani
al capitalei, precum şi un sat din raionul Orhei. Apariţia satului Pelivan
se datorează unei calamităţi naturale. În urma inundaţiilor din 4‐5 aprilie
1932, provocate de topirea bruscă a zăpezilor, vatra satului Mitoc din
judeţul Orhei, aflată în valea râului Răut, a fost inundată. Peste 300 de
familii au rămas fără case. Ioan Pelivan, trimis pentru a ajuta sinistraţii,
a insistat ca ferma‐model Orhei, ce aparţinea statului, să cedeze 60 de ha
pentru reaşezarea unei noi localităţi. Odată cu transferarea ei, localnicii au
denumit satul în cinstea salvatorului lor – Ioan Pelivan.
În perioada sovietică, localitatea a purtat denumirea Mitocul Nou,
trecând de mai multe ori dintr‐un soviet sătesc în altul. Însă urmaşii celor
pe care Ioan Pelivan i‐a salvat de la inundaţie nu au uitat fapta lui. La 14
decembrie 1990, adunarea generală a satului a decis revenirea la denumirea
de Pelivan. La 22 ianuarie 1992, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat
decizia sătenilor, operând modificarea respectivă în nomenclatorul de
localităţi. Actualmente, comuna Pelivan are peste 1.200 de gospodării şi
o populaţie de peste 4 000 de locuitori. Gimnaziul din localitate poartă
numele lui Ioan Pelivan.
Recent, consiliul local a înaintat o nouă iniţiativă – să ridice în localitate
2
Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei,
Bucureşti, 2009, p. 347.