Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

CAPITOLUL XX
NUMELE LUI IOAN PELIVAN
ÎN POSTERITATE
Pe parcursul întregii sale vieţi, Ioan Pelivan şi‐a asumat cu toată puterea
fiinţei, raţiunii şi sufletului său, problemele românilor din Basarabia, luptând
eroic pentru rezolvarea lor. Probabil cel mai de seamă membru al Sfatului
Ţării, Ioan Pelivan a fost totodată şi cel mai cinstit politician basarabean,
deosebindu‐se de restul politicienilor din epocă prin comportamentul său
corect fără pic de „politicianism” într‐însul. Profilul fruntaşului basarabean
era ilustrativ conturat într‐o prezentare din seria „Figuri basarabene”,
inaugurată deloc întâmplător cu acesta, de către ziarul „Universul”, la 30
ianuarie 1940. „Ioan Pelivan – se arăta în articolul semnat de publicistul
Nicolae Rotaru – a fost, este şi va fi cea mai strălucită figură românească
în provincia dintre Prut şi Nistru, dintre cei, care se află în viaţă. Tot Ioan
Pelivan mai este şi cel mai minuţios şi drept colecţionar de istorii inedite
despre trecutul Basarabiei. D‐sa n‐a fost omul care să fi profitat după Unire,
şi acela care n‐a precupeţit nimic în vremuri de grea răstrişte sub călcâiul
ţarist, de a stârni avântul românimei de la Nistru, ca să devie dinamici şi
cu orice sacrificii să se întoarcă la Patria‐mumă... O limbă mai frumoasă,
o credinţă mai puternică şi o atitudine mai cristalizată românească (aşa)
ca a lui Ioan Pelivan n‐o are nici un luptător din provinciile alipite, care
au pregătit ceasul de întregire a Neamului Românesc. Ioan Pelivan, tot
aşa cum n‐a ţinut cont de slujba lui de magistrat pe timpul ţarismului şi a
preferat şi condamnări în loc de glorie, dar să‐şi servească neamul, şi astăzi
se lasă în umbră şi e mulţumit că lupta şi sacrificiile lui n‐au fost zadarnice,
România Mare, cu paşi gigantici păşeşte spre idealurile demult cântate şi
dorite, pentru care au suferit şi sunt gata de sacrificiu atâţia români martiri.
În panteonul naţiunii dar mai cu seamă al provinciei noastre, figura lui Ioan
Pelivan va fi aşezată la loc de onoare” 1 .
Însă în pofida francheţii şi a corectitudinii sale, Ioan Pelivan s‐a sfârşit,
după cum am arătat, în chinuri inimaginabile, într‐o închisoare din România,
ţara pentru zidirea căreia a luptat întreaga sa viaţă şi a depus toată puterea
1
Nicolae Rotaru, Figuri basarabene. Ioan Pelivan, în „Universul”, Anul 57, Nr.
28, 30 ianuarie 1940.