Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
232 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU din Basarabia referitoare la activitatea Partidului Comunist Român din această provincie sau a unor militanţi, memoriile activităţii lui C. Stere şi a grupului său, a organizaţiilor Partidului Naţional Ţărănesc, asupra activităţii „Astra Basarabiei” ş.a. Un grup de materiale scrise în limba rusă reflectă activitatea autorităţilor ruseşti din Basarabia până în 1917. Printre acestea sunt rapoarte ale agenţilor secreţi, listele de plată a lor, rapoarte ale jandarmeriei, procese‐verbale de percheziţii, arestări şi deportări. „Multe aspecte ale situaţiei politice, culturale, economice şi sociale din Basarabia – se arată în raportul D.G.A.S. – se desprind din corespondenţa oficială, personală şi familială (996 scrisori) purtată cu diverse personalităţi cum ar fi: Vasile Alecsandri (cel mai probabil, este vorba de Nicolae Alexandri – n.a.), Ion Antonescu, Alexandru Graur, Gala Galaction, Pan Halippa, Mihai Ralea, Nicolae Titulescu, Iuliu Maniu etc.” 8 . În ziua de 8 mai 1973, Maria Pelivan a predat organelor Ministerului de Interne, un număr de 8 documente personale care atestă activitatea sa depusă ca soră infirmieră voluntară în timpul Primului Război Mondial şi ca preşedintă a filialei Chişinău a Crucii Roşii pe ţară, 4 fotografii şi 37 cărţi şi o broşură referitoare la istoria Basarabiei, Rusiei, probleme de filozofie etc. În cursul lunii aprilie 1973, Maria Pelivan mai predase aceloraşi organe de Interne o serie de documente şi câteva cărţi, documentele fiind deja trimise la Direcţia Generală a Arhivelor Statului 9 . Astăzi, toate aceste valoroase documente constituie Fondul Ioan Pelivan de la Arhivele Naţionale ale României din Bucureşti. 8 Ibidem. 9 Ibidem, f. 81. Nota‐Raport a Ministerului de Interne, D. G. I. I. ‐Direcţia I nr. 131/MV/08 mai 1973.
CAPITOLUL XIX REÎNHUMAREA OSEMINTELOR LUI IOAN PELIVAN ÎN CIMITIRUL MĂNĂSTIRII CERNICA Familia, prietenii şi apropiaţii, după ce au aflat adevărul despre moartea, locul şi felul neomenesc cum a fost îngropat Ioan Pelivan, au hotărât să‐i organizeze o înmormântare creştinească şi cu onorurile ce le merita. Pentru o asemenea întreprindere, fireşte, era necesar acceptul organelor competente, lucru nu uşor de obţinut. Rezolvarea acestei probleme şi‐au asumat‐o prietenii de familie, îndeosebi Pan Halippa, Constantin Tomescu 1 , Elefterie Sinicliu 2 şi alţii. Pan Halippa, într‐o scrisoare din 12 octombrie 1968, îi comunica lui Anton Crihan 3 , considerat „reprezentantul basarabenilor din străinătate”, faptul că recent a tratat cu dna Pelivan problema aducerii de la Sighet a osemintelor lui Ioan Pelivan şi intenţia de a le îngropa la cimitirul de la mănăstirea Cernica din preajma Bucureştilor, unde este înmormântat mitropolitul Gurie 4 . Se pare că în soluţionarea problemei respective s‐au implicat cele mai înalte autorităţi. Fostul deputat în Sfatul Ţării Vasile Harea, într‐o notă de subsol, inserată în paginile cărţii sale de amintiri şi atitudini „Basarabia pe calea Unirii”, menţionează că „Consiliul Suprem a aprobat, în urma cercetărilor, la cererea unor fruntaşi basarabeni, să i se aducă osemintele de la cimitirul închisorii din Satu Mare (!), ca să fie înhumate la mănăstirea Cernica, unde sunt înmormântaţi mai mulţi fruntaşi naţionalişti din Basarabia” 5 . Această informaţie este relevantă în sensul că, deşi, în perioada respectivă, supravegherea liderilor basarabenilor din partea organelor de securitate întrucâtva slăbise, totuşi, o acţiune de asemenea anvergură nu putea să se desfăşoare pe cont propriu, fără aprobările sau cel puţin sprijinul tacit al instituţiilor abilitate. În obţinerea acestora, un rol important l‐a avut, însă, Maria Pelivan. Acţiunea de reînhumare a osemintelor unuia 1 Vezi: Schiţe biografice. 2 Vezi: Schiţe biografice. 3 Vezi: Schiţe biografice. 4 Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, p. 293. 5 Vasile Harea, Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri şi comentarii... , p. 88.
- Page 182 and 183: 182 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 184 and 185: 184 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 186 and 187: 186 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 188 and 189: 188 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 190 and 191: 190 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 192 and 193: 192 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 194 and 195: 194 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 196 and 197: 196 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 198 and 199: 198 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 200 and 201: 200 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 202 and 203: 202 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 204 and 205: CAPITOLUL XVI DRAMA BASARABIEI, DIN
- Page 206 and 207: 206 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 208 and 209: 208 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 210 and 211: 210 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 212 and 213: 212 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 214 and 215: CAPITOLUL XVII IOAN PELIVAN, ÎNTEM
- Page 216 and 217: 216 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 218 and 219: 218 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 220 and 221: 220 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 222 and 223: 222 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 224 and 225: 224 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 226 and 227: 226 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 228 and 229: 228 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 230 and 231: 230 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 234 and 235: 234 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 236 and 237: CAPITOLUL XX NUMELE LUI IOAN PELIVA
- Page 238 and 239: 238 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 240 and 241: 240 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 242 and 243: 242 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 244 and 245: 244 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 246 and 247: 246 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 248 and 249: 248 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 250 and 251: 250 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 252 and 253: 252 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 254 and 255: 254 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 256 and 257: 256 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 258 and 259: 258 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 260 and 261: 260 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 262 and 263: 262 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 264 and 265: 264 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 266 and 267: 266 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 268 and 269: 268 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 270 and 271: 270 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 272 and 273: 272 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 274 and 275: 274 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 276 and 277: 276 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 278 and 279: 278 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 280 and 281: 280 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
CAPITOLUL XIX<br />
REÎNHUMAREA OSEMINTELOR<br />
LUI IOAN PELIVAN ÎN CIMITIRUL<br />
MĂNĂSTIRII CERNICA<br />
Familia, prietenii şi apropiaţii, după ce au aflat adevărul despre moartea,<br />
locul şi felul neomenesc cum a fost îngropat <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, au hotărât să‐i<br />
organizeze o înmormântare creştinească şi cu onorurile ce le merita. Pentru o<br />
asemenea întreprindere, fireşte, era necesar acceptul organelor competente,<br />
lucru nu uşor de obţinut. Rezolvarea acestei probleme şi‐au asumat‐o<br />
prietenii de familie, îndeosebi Pan H<strong>al</strong>ippa, Constantin Tomescu 1 , Elefterie<br />
Sinicliu 2 şi <strong>al</strong>ţii. Pan H<strong>al</strong>ippa, într‐o scrisoare <strong>din</strong> 12 octombrie 1968, îi<br />
comunica lui Anton Crihan 3 , considerat „reprezentantul basarabenilor <strong>din</strong><br />
străinătate”, faptul că recent a tratat cu dna <strong>Pelivan</strong> problema aducerii de la<br />
Sighet a osemintelor lui <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> şi intenţia de a le îngropa la cimitirul<br />
de la mănăstirea Cernica <strong>din</strong> preajma Bucureştilor, unde este înmormântat<br />
mitropolitul Gurie 4 .<br />
Se pare că în soluţionarea problemei respective s‐au implicat cele mai<br />
în<strong>al</strong>te autorităţi. Fostul deputat în Sfatul Ţării Vasile Harea, într‐o notă de<br />
subsol, inserată în paginile cărţii s<strong>al</strong>e de amintiri şi atitu<strong>din</strong>i „<strong>Basarabia</strong><br />
pe c<strong>al</strong>ea Unirii”, menţionează că „Consiliul Suprem a aprobat, în urma<br />
cercetărilor, la cererea unor fruntaşi basarabeni, să i se aducă osemintele<br />
de la cimitirul închisorii <strong>din</strong> Satu Mare (!), ca să fie înhumate la mănăstirea<br />
Cernica, unde sunt înmormântaţi mai mulţi fruntaşi naţion<strong>al</strong>işti <strong>din</strong><br />
<strong>Basarabia</strong>” 5 . Această informaţie este relevantă în sensul că, deşi, în perioada<br />
respectivă, supravegherea liderilor basarabenilor <strong>din</strong> partea organelor<br />
de securitate întrucâtva slăbise, totuşi, o acţiune de asemenea anvergură<br />
nu putea să se desfăşoare pe cont propriu, fără aprobările sau cel puţin<br />
sprijinul tacit <strong>al</strong> instituţiilor abilitate. În obţinerea acestora, un rol important<br />
l‐a avut, însă, Maria <strong>Pelivan</strong>. Acţiunea de reînhumare a osemintelor unuia<br />
1<br />
Vezi: Schiţe biografice.<br />
2<br />
Vezi: Schiţe biografice.<br />
3<br />
Vezi: Schiţe biografice.<br />
4<br />
Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa – tribun <strong>al</strong> Basarabiei, Editura<br />
Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, p. 293.<br />
5<br />
Vasile Harea, <strong>Basarabia</strong> pe drumul Unirii. Amintiri şi comentarii... , p. 88.