Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

bibliotecametropolitana.ro
from bibliotecametropolitana.ro More from this publisher
01.01.2015 Views

232 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU din Basarabia referitoare la activitatea Partidului Comunist Român din această provincie sau a unor militanţi, memoriile activităţii lui C. Stere şi a grupului său, a organizaţiilor Partidului Naţional Ţărănesc, asupra activităţii „Astra Basarabiei” ş.a. Un grup de materiale scrise în limba rusă reflectă activitatea autorităţilor ruseşti din Basarabia până în 1917. Printre acestea sunt rapoarte ale agenţilor secreţi, listele de plată a lor, rapoarte ale jandarmeriei, procese‐verbale de percheziţii, arestări şi deportări. „Multe aspecte ale situaţiei politice, culturale, economice şi sociale din Basarabia – se arată în raportul D.G.A.S. – se desprind din corespondenţa oficială, personală şi familială (996 scrisori) purtată cu diverse personalităţi cum ar fi: Vasile Alecsandri (cel mai probabil, este vorba de Nicolae Alexandri – n.a.), Ion Antonescu, Alexandru Graur, Gala Galaction, Pan Halippa, Mihai Ralea, Nicolae Titulescu, Iuliu Maniu etc.” 8 . În ziua de 8 mai 1973, Maria Pelivan a predat organelor Ministerului de Interne, un număr de 8 documente personale care atestă activitatea sa depusă ca soră infirmieră voluntară în timpul Primului Război Mondial şi ca preşedintă a filialei Chişinău a Crucii Roşii pe ţară, 4 fotografii şi 37 cărţi şi o broşură referitoare la istoria Basarabiei, Rusiei, probleme de filozofie etc. În cursul lunii aprilie 1973, Maria Pelivan mai predase aceloraşi organe de Interne o serie de documente şi câteva cărţi, documentele fiind deja trimise la Direcţia Generală a Arhivelor Statului 9 . Astăzi, toate aceste valoroase documente constituie Fondul Ioan Pelivan de la Arhivele Naţionale ale României din Bucureşti. 8 Ibidem. 9 Ibidem, f. 81. Nota‐Raport a Ministerului de Interne, D. G. I. I. ‐Direcţia I nr. 131/MV/08 mai 1973.

CAPITOLUL XIX REÎNHUMAREA OSEMINTELOR LUI IOAN PELIVAN ÎN CIMITIRUL MĂNĂSTIRII CERNICA Familia, prietenii şi apropiaţii, după ce au aflat adevărul despre moartea, locul şi felul neomenesc cum a fost îngropat Ioan Pelivan, au hotărât să‐i organizeze o înmormântare creştinească şi cu onorurile ce le merita. Pentru o asemenea întreprindere, fireşte, era necesar acceptul organelor competente, lucru nu uşor de obţinut. Rezolvarea acestei probleme şi‐au asumat‐o prietenii de familie, îndeosebi Pan Halippa, Constantin Tomescu 1 , Elefterie Sinicliu 2 şi alţii. Pan Halippa, într‐o scrisoare din 12 octombrie 1968, îi comunica lui Anton Crihan 3 , considerat „reprezentantul basarabenilor din străinătate”, faptul că recent a tratat cu dna Pelivan problema aducerii de la Sighet a osemintelor lui Ioan Pelivan şi intenţia de a le îngropa la cimitirul de la mănăstirea Cernica din preajma Bucureştilor, unde este înmormântat mitropolitul Gurie 4 . Se pare că în soluţionarea problemei respective s‐au implicat cele mai înalte autorităţi. Fostul deputat în Sfatul Ţării Vasile Harea, într‐o notă de subsol, inserată în paginile cărţii sale de amintiri şi atitudini „Basarabia pe calea Unirii”, menţionează că „Consiliul Suprem a aprobat, în urma cercetărilor, la cererea unor fruntaşi basarabeni, să i se aducă osemintele de la cimitirul închisorii din Satu Mare (!), ca să fie înhumate la mănăstirea Cernica, unde sunt înmormântaţi mai mulţi fruntaşi naţionalişti din Basarabia” 5 . Această informaţie este relevantă în sensul că, deşi, în perioada respectivă, supravegherea liderilor basarabenilor din partea organelor de securitate întrucâtva slăbise, totuşi, o acţiune de asemenea anvergură nu putea să se desfăşoare pe cont propriu, fără aprobările sau cel puţin sprijinul tacit al instituţiilor abilitate. În obţinerea acestora, un rol important l‐a avut, însă, Maria Pelivan. Acţiunea de reînhumare a osemintelor unuia 1 Vezi: Schiţe biografice. 2 Vezi: Schiţe biografice. 3 Vezi: Schiţe biografice. 4 Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, p. 293. 5 Vasile Harea, Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri şi comentarii... , p. 88.

CAPITOLUL XIX<br />

REÎNHUMAREA OSEMINTELOR<br />

LUI IOAN PELIVAN ÎN CIMITIRUL<br />

MĂNĂSTIRII CERNICA<br />

Familia, prietenii şi apropiaţii, după ce au aflat adevărul despre moartea,<br />

locul şi felul neomenesc cum a fost îngropat <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, au hotărât să‐i<br />

organizeze o înmormântare creştinească şi cu onorurile ce le merita. Pentru o<br />

asemenea întreprindere, fireşte, era necesar acceptul organelor competente,<br />

lucru nu uşor de obţinut. Rezolvarea acestei probleme şi‐au asumat‐o<br />

prietenii de familie, îndeosebi Pan H<strong>al</strong>ippa, Constantin Tomescu 1 , Elefterie<br />

Sinicliu 2 şi <strong>al</strong>ţii. Pan H<strong>al</strong>ippa, într‐o scrisoare <strong>din</strong> 12 octombrie 1968, îi<br />

comunica lui Anton Crihan 3 , considerat „reprezentantul basarabenilor <strong>din</strong><br />

străinătate”, faptul că recent a tratat cu dna <strong>Pelivan</strong> problema aducerii de la<br />

Sighet a osemintelor lui <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> şi intenţia de a le îngropa la cimitirul<br />

de la mănăstirea Cernica <strong>din</strong> preajma Bucureştilor, unde este înmormântat<br />

mitropolitul Gurie 4 .<br />

Se pare că în soluţionarea problemei respective s‐au implicat cele mai<br />

în<strong>al</strong>te autorităţi. Fostul deputat în Sfatul Ţării Vasile Harea, într‐o notă de<br />

subsol, inserată în paginile cărţii s<strong>al</strong>e de amintiri şi atitu<strong>din</strong>i „<strong>Basarabia</strong><br />

pe c<strong>al</strong>ea Unirii”, menţionează că „Consiliul Suprem a aprobat, în urma<br />

cercetărilor, la cererea unor fruntaşi basarabeni, să i se aducă osemintele<br />

de la cimitirul închisorii <strong>din</strong> Satu Mare (!), ca să fie înhumate la mănăstirea<br />

Cernica, unde sunt înmormântaţi mai mulţi fruntaşi naţion<strong>al</strong>işti <strong>din</strong><br />

<strong>Basarabia</strong>” 5 . Această informaţie este relevantă în sensul că, deşi, în perioada<br />

respectivă, supravegherea liderilor basarabenilor <strong>din</strong> partea organelor<br />

de securitate întrucâtva slăbise, totuşi, o acţiune de asemenea anvergură<br />

nu putea să se desfăşoare pe cont propriu, fără aprobările sau cel puţin<br />

sprijinul tacit <strong>al</strong> instituţiilor abilitate. În obţinerea acestora, un rol important<br />

l‐a avut, însă, Maria <strong>Pelivan</strong>. Acţiunea de reînhumare a osemintelor unuia<br />

1<br />

Vezi: Schiţe biografice.<br />

2<br />

Vezi: Schiţe biografice.<br />

3<br />

Vezi: Schiţe biografice.<br />

4<br />

Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa – tribun <strong>al</strong> Basarabiei, Editura<br />

Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, p. 293.<br />

5<br />

Vasile Harea, <strong>Basarabia</strong> pe drumul Unirii. Amintiri şi comentarii... , p. 88.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!