Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 221
de cinci ani, un penitenciar exclusiv politic, unde a fost întemniţată elita
politică, academică, militară a României interbelice 11 .
Timp îndelungat, mulţi din cei întemniţaţi nici nu ştiau unde se
află. Unii credeau că sunt în Caransebeş, în Banat; alţii credeau că sunt
în Bucovina 12 . Nimeni nu le spunea nimic. Cu ei nu se comunica, erau
supuşi unui regim de izolare completă. Cei transportaţi în duba în care s‐a
aflat Ioan Pelivan, „graţie iscusinţei şi cunoştinţelor locale ale doctorului
Marinescu”, cunoşteau că au ajuns la închisoarea din Sighet 13 . Alţii, mult
mai târziu, au identificat localitatea în care erau încarceraţi, unii chiar după
inscripţia de pe sacii de fasole, pe care le alegeau pentru bucătărie 14 .
Întemniţaţi în închisoarea pentru deţinuţii de drept comun, foştii
demnitari de stat, activişti politici, generali, profesori universitari, oameni
de ştiinţă, prelaţi erau trataţi ca nişte criminali ordinari. Când dubele
au ajuns în curtea închisorii, fiecare „deţinut” a primit un număr de
identificare. Pentru perioada de detenţie, iar pentru unii, până la moarte,
acesta va servi drept „buletin de identitate”. În primele zile ale internării,
deţinuţii au fost trecuţi prin magazia închisorii, fiind îmbrăcaţi în uniforma
vărgată de puşcăriaş: veston, pantaloni, capelă. Fiecare a primit câte două
cămăşi, două perechi de izmene, bocanci cazoni, echipament, de care unii
s‐au folosit până la moarte, alţii – până la eliberare în 1955. Pozele aplicate
pe fişele matricole penale îi înfăţişează pe cei internaţi tunşi zero, cu faţa
scofâlcită, îmbrăcaţi în costum de ocnaş 15 .
Între puţinele documentele care s‐au mai păstrat şi fac parte din dosarul
penal pus la dispoziţia cercetătorilor de către Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii se află o declaraţie olografă dată de Ioan
Pelivan, la puţin timp după arestare, având următorul conţinut: „Declaraţie,
Subsemnatul Ioan Pelivan, de 74 ani, născut la data de 30 aprilie 1876
(în realitate: 1 aprilie 1876 – n.a.) în satul Răzeni, jud. Lăpuşna, fiul lui
Gheorghe şi Eugenia, născută Titica, căsătorit, fără copii, de profesiune
magistrat‐pensionar, absolvent al Facultăţii de Drept din oraşul
Dorpat‐Liflanda; avere am posedat circa 100 ha pământ şi una casă, armata
satisfăcută. În trecut am făcut politică ţărănistă sub conducerea lui C. Stere,
în prezent neîncadrat, cu ultimul domiciliu la Bucureşti, str. Caragiale
11
Ion Nistor, loc. cit., p. 6.
12
Constantin C. Giurescu, Cinci ani şi două luni în penitenciarul din Sighet (7 mai
1950‐5 iulie 1955), Introducere de Dinu Giurescu, Ediţie îngrijită, anexe şi indice de Lia
Ioana Ciplea, Bucureşti, 1994, p. 63‐64.
13
Ion Nistor, loc. cit., p. 18.
14
Vezi: Caiete Brătianu, p. 6; p. 15.
15
Vezi: Ion Nistor, loc. cit., p. 18‐19.