Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 207
au protestat energic, prin scrisori trimise Corpurilor Legiuitoare, împotriva
notelor ultimative din 26 şi 27 iunie 1940, transmise de guvernul sovietic,
prin care România era nevoită să cedeze Basarabia şi nordul Bucovinei.
În împrejurările dramatice legate de ocuparea de către puterea sovietică
a acestor teritorii româneşti, la 28 iunie 1940, Ioan Pelivan se refugiază
la Bucureşti. În acea zi fatidică de 28 iunie, când Basarabia şi nordul
Bucovinei au fost invadate de trupele sovietice, în urma cunoscutelor note
ultimative, Maria Pelivan se afla la Bucureşti, fiica lor adoptivă Nadia(e)
şi soţul ei se aflau la Iaşi, iar Ioan Pelivan – la Chişinău. Soţul Nadiei era
ofiţer la biroul de informaţii al unei divizii şi primise prin cod cifrat ştiri
îngrijorătoare cu privire la faptul că sovieticii îşi concentrează armatele la
Nistru, pregătindu‐se să invadeze Basarabia. Atunci el i‐a dat un telefon
urgent lui Ioan Pelivan şi i‐a spus să vină imediat la Iaşi. „Luând cu el
atât, cât a încăput într‐o valiză, Ioan Pelivan a plecat cu primul tren spre
Iaşi”. După 22 iunie 1941, atunci când Maria şi Ioan Pelivan au revenit la
Chişinău, nu au mai găsit nimic din colecţiile de cărţi şi documente vechi,
întreaga casă fiind jefuită de către sovietici.
Alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Mihail
Popovici, dr. N. Lupu, Ghiţă Popp, Aurel Dobrescu, Sever Bocu, împreună
cu Constantin I.C. Brătianu, Ioan Lupaş, Istrate Micescu, Pantelimon
Halippa, Gheorghe Gh. Mironescu, dr. Con stantin Angelescu, Mihail
Sadoveanu, Traian Săvulescu, Gheorghe Ionescu‐Siseşti, Gheorghe
Brătianu, Ion Petrovici, Octav Onicescu, Constantin Rădulescu‐Motru şi
alţi oameni politici şi de cultură, Pelivan a semnat, la 6 august 1940, un
memoriu de protest împotriva revizionismului 11 .
În contextul părăsirii forţate a Basarabiei de către armata şi administraţia
românească, deosebit de interesantă apare scrisoarea pe care Prof. Petre
Constantinescu Iaşi, cunoscut drept unul din militanţii comunişti, provenit,
însă, din fostul Partid Socialist din România, îi scria lui Ioan Pelivan, la
7 ianuarie 1941, următoarele: „Trecând peste nenorocirile şi încercările
dureroase ce s‐au abătut asupra Neamului, ţării şi fiecăruia din noi am
pentru un moment dorinţa de a vă asigura că n‐am uitat pe nici unul din
scumpa sufletelor noastre Basarabia şi mai puţin pe primii luptători ai
renaşterii naţionale în fruntea cărora aţi avut abnegaţia şi curajul să staţi.
Transmit prin urmare cele mai călduroase felicitări, călduroase, cu prilejul
aniversării zilei onomastice şi urez din adâncul sufletului prosperitate şi
zile luminoase de bucurie şi fericire personală şi naţională, la mulţi ani.
Tot astfel şi nobilei Doamne şi soţiei Domniei Voastre. Aflând în ultimul
11
Vezi: Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional‐Ţărănesc, Ediţia a II‐a, revăzută
şi adăugită, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p. 349.